Atelier de educație media cu participarea studenților de la ULIM și UPSC „Ion Creangă”: imbold pentru a ști cum să recunoaștem falsurile din media și de pe rețelele sociale

40 de tineri și tinere de la două instituții superioare de învățământ – Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM) și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (UPSC), anii 1, 2, 3 de studii, au participat la un atelier de educație media, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe 25 aprilie 2024. Scopul activității a fost de a-i ajuta pe tineri să fie mai bine informați și „echipați” cu cunoștințele și abilitățile necesare pentru a recunoaște falsurile din mass-media și rețelele sociale.

„Societatea în care trăim este dominată de mass-media tradițională și media online, inclusiv rețelele sociale, prin care avem acces la un volum foarte mare de informații. Acest lucru, pe de o parte, este extrem de benefic pentru noi, iar pe de altă parte, este o mare provocare. De ce? Pentru că prin toate aceste canale mediatice circulă și multă informație de valoare îndoielnică. Am ajuns consumatori de informație à la minute, fără a reuși adeseori să trecem prin filtrul gândirii critice ceea ce citim, auzim, vizionăm. Îndemnul CJI pe care dorim să vi-l lansăm astăzi este să fiți cât se poate de vigilenți. Să vă puneți mereu întrebări despre ceea ce aflați nou în mediile pe care le utilizați, altfel riscați să fiți induși în eroare, să cădeți în capcana știrilor false, să fiți manipulați și/sau dezinformați”, a menționat Victoria Tataru, coordonatoare de programe CJI.

Ana Sârbu, formatoare în cadrul atelierului, a oferit tinerilor mai multe argumente pentru a-i face să înțeleagă de ce în prezent este necesar să fii un consumator de media educat, bine informat și protejat. Jurnalista a familiarizat auditoriul cu un șir de indicii, după care ne dăm seama dacă o știre este falsă sau adevărată.

„Site-urile care, de obicei, prezintă știri false se numesc site-uri de tip clickbait. Scopul acestor site-uri este ca utilizatorii să le acceseze – să intre acolo, dând un click pe știre. Și atât. Cu cât mai multe vizualizări, cu atât mai mulți bani. De obicei, aceste site-uri promovează știri eronate, zvonuri, falsuri. Ceea ce trebuie să atrageți atenția, când intrați pe astfel de site-uri, sunt titlurile șocante, senzaționale, care să vă impresioneze și să vă trezească emoții (șoc și groază). Sfatul meu: Nu deschideți astfel de știri. Probabilitatea că sunt false este de 99%. Un site de știri sau un post TV care se respectă nu va folosi titluri care să vă trezească frică, anxietate, tristețe, furie. Titlurile care exagerează au scopul de a înșela cititorul. Un alt indiciu că aveți o știre falsă este atunci când deschideți știrea și vi se cere să o distribuiți mai departe. 100% este un site cu știri false! Oricât de tentant v-ar părea titlul, în cazul în care vă apare o fereastră și vă cere să distribuiți mai departe, să știți că sunteți induși în eroare!”, a explicat jurnalista.

Tinerilor le-au fost prezentați și alți indicii care fac diferența între o știre veridică, bine documentată de una cu valoare incertă, dubioasă. Cunoștințele au fost verificate printr-un exercițiu practic, în cadrul căruia au fost examinate și discutate mai multe exemple de știri din punct de vedere a denumirii site-ului, hiperlinkului la care au fost publicate, citatele utilizate în texte, greșelile ortografice și stilistice pe care le conțin, emoțiile pe care le provoacă.

În context, jurnalista a analizat și alți termeni din domeniul educației media (phising, trolling, deep-fake), care au tangență directă cu răspândirea știrilor false (fake news), impactul și efectele acestora.

„Nu vreau să vă sperii, dar în zilele noastre, cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), totul poate fi modificat. Prin exemplele pe care vi le-am pregătit veți vedea cum poate fi modificată vocea, fața, mesajul și aceasta este, într-adevăr, periculos. Algoritmii avansați de AI creează videoclipuri aproape imposibil de distins de cele reale, prezentând scene false cu politicieni sau evenimente inventate. Deep-fake-ul înseamnă conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, care par ca fiind reale, însă nu sunt și nu au existat vreodată. De ce este așa de periculos? Pentru că fiecare dintre noi ar putea apărea în imagini și video compromițătoare, transmise părinților în privat sau distribuite public pe rețele. Cu AI totul poate fi copiat (vocea, fața, comportamentul) și transformat. Acest format de imagine sau video ar putea să ne afecteze viața foarte de mult pentru că sunt falsuri și ne-ar putea determina să luăm decizii greșite”, a concluzionat formatoarea, încurajând tinerii să cunoască regulile după care sunt create anumite falsuri ca să se poată proteja.

La finalul atelierului, tinerii și tinerele de la cele două instituții superioare de învățământ  -Facultatea de Psihologie și Psihopedagogie Specială (UPSC) și de la Facultatea Științe Sociale și ale Educaţiei, specialitatea Psihologie (ULIM), au apreciat importanța unor astfel de instruiri, în cadrul cărora sunt îndemnați/te să fie mai prudenți/te în raport cu informațiile din mediul online.

Alexandru Melnic, student UPSC „Ion Creangă”: Consider această activitate una utilă, având în vedere că sunt multe informații înșelătoare care circulă pe internet și nu cred că volumul acestora se va reduce prea curând. Este bine ca tinerii să cunoască cum să le depisteze și cum să reacționeze adecvat.

Tina Dodiță, studentă UPSC „Ion Creangă”: Am participat pentru prima dată la o astfel de instruire și am rămas plăcut surprinsă. Informații foarte importante pentru noi, bine structurate, explicite. Până acum nu urmăream ce fel de informații citesc, dar ceea ce am aflat astăzi despre știrile false mi-a atras atenția și voi ține cont de aceste recomandări pe viitor.

Sergiu Costețchi, student UPSC „Ion Creangă”:  Am aflat lucruri extrem de utile, pe care nu le cunoșteam – care știri sunt false și care sunt adevărate, după ce criterii le deosebim. Sigur, voi fi mai prudent după lecția de astăzi.

Pavel Zagoruico, student ULIM: Așteptările mele au fost depășite la această instruire. A fost totul util, interesant, interactiv. După activitatea de astăzi voi încerca să urmăresc mai mult știrile, să verific sursele, așa cum până acum mă limitam doar la ce auzeam sau citeam pe rețelele sociale. Este un imbold nou pentru mine!

Vlad Ursu, student ULIM: Lecția a fost foarte interesantă. Au fost și informații pe care le cunoșteam, dar acestea oricum au fost completate cu detalii noi. Acum, cu siguranță, sunt mai bine echipat pentru a nu cădea în capcana știrilor false.

Daniel Grițcu, student ULIM: Am mai participat la instruiri, dar aici a fost mult mai interactiv și informativ. În același timp, nu a fost teorie pură, ci sfaturi care pot fi puse imediat în practică. Ce am aflat nou? Că trebuie să verific și să consult mai multe surse.

Surorile-gemene Cristina și Carolina Igmatulin, studente la ULIM, au remarcat în unison că formatoarea a ținut foarte mult ca mesajele-cheie ale prezentării sale să fie înțelese de public, repetând de mai multe ori informațiile importante. „A fost productiv și am petrecut timpul util”, au afirmat participantele.

Atelierul de educație pentru media a fost organizat în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării, desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat cu suportul Guvernului Elveției.