Blocarea surselor online utilizate în războiul informațional. Ce presupun recentele completări din dispoziția CSE?

La 4 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat câteva completări la dispoziția pe care a emis-o în februarie 2022, atunci când a fost declarată stare de urgență pe teritoriul Republicii Moldova în legătură cu „situația legată de securitatea regională și pericolul la adresa securității naționale”, produsă în contextul războiului din Ucraina.

Între altele, modificările recente în documentul CSE au presupus introducerea pârghiei legale de blocare a „surselor online care sunt utilizate în războiul informațional contra statului”, fapt ce a stârnit unele îngrijorări în spațiul public.

Ce exact presupun recentele completări din dispoziția CSE? Constituie sau nu acestea un temei pentru îngrijorare?

 Mecanismele preexistente

 Până la operarea modificărilor din 4 octombrie, dispoziția CSE prevedea deja mecanisme de blocare a unor pagini web, în anumite situații. Mai exact, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), în baza unei liste întocmite și publicate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), emitea o decizie care trebuia să fie executată de către furnizorii de servicii de comunicații electronice^[1] accesibile publicului (ex: Moldtelecom, Starnet și alții).

După emiterea deciziei de către ANRCETI, furnizorii de servicii de acces la Internet aveau și continuă să aibă obligația de a bloca imediat:

1. Accesul utilizatorilor din Republica Moldova la sursele care sunt menționate în decizie;
2. Transmiterea în rețea ori stocarea conținutului, prin eliminarea acestuia la sursă, dacă prin conținutul respectiv se promovează știri false în domeniul ce afectează securitatea națională; precum și
3. Sursele online care, prin mesajele promovate, incită la ura, la dezordini în masă sau război, în condițiile stării de urgență.

Din februarie 2022 și până în prezent, SIS a identificat mai multe surse promotoare de informații false ce afectează securitatea națională, dar și care incită la ură și război (www.sputnik.md, www.gagauznews.md, rubaltik.ru etc.). Deși paginile au fost blocate în lipsa unor criterii clare, măsurabile și transparente, prevăzute de lege, aparent, aceste acțiuni restrictive nu au trezit bănuieli de ilegalitate, cel puțin în spațiul public.

Completările recente din dispoziția CSE

Suplimentar celor trei situații descrise mai sus, CSE și-a completat decizia cu încă una. Mai exact, după emiterea deciziei de către ANRCETI, în baza listei întocmite de SIS, furnizorii de servicii de acces la Internet au obligația de a bloca imediat sursele online care sunt utilizate în războiul informațional contra Republicii Moldova.

Atenție! În sensul legii^[2], prin „război informațional” se are în vedere ansamblul de acțiuni desfășurate prin intermediul propagandei, al agresiunii mediatice, al manipulării și al dezinformării, în scopul subminării suveranității, independenței și integrității teritoriale a statului.

Adițional, CSE a stabilit câteva criterii pe care SIS le va utiliza pentru a stabili când anume  o sursă online este utilizată în războiul informațional contra statului. Pentru aceasta, autoritatea va trebui să identifice dacă:

Cazul I. Sursa desfășoară propagandă, adică răspândește sistematic un anumit tip de informații pentru a influența conduita persoanelor ori pentru a susține sau pentru a compromite anumite instituții, cauze ori persoane prin prezentarea manipulatorie a informației și/sau prin reflectarea selectivă a evenimentelor, în scopul subminării intereselor naționale ale statului;

Cazul II. Sursa alterează conținutului informațiilor difuzate în spațiul public prin manipulare, dezinformare, prin tăinuirea sau falsificarea informației, iar aceste informații:

1. a) au potențialul de a genera panică, tensiuni ori conflicte sociale;
2. b) provin de la autoritățile publice din state aflate în conflicte militare recunoscute drept state agresoare;
3. c) provin de la persoanele fizice sau juridice incluse în listele de sancțiuni internaționale ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Canadei și Norvegiei, pentru acțiuni ce au urmărit destabilizarea ordinii constituționale din Republica Moldova sau pentru implicarea în acțiuni ce atentează la statalitatea și integritatea teritorială a statului vecin Ucraina.

Este cazul de remarcat că prevederile din dispoziția CSE operează cu o serie de noțiuni precum „propagandă”, „prezentare manipulatorie”, „reflectare selectivă”, „tăinuire” sau „manipulare”, care, din rațiuni evidente, nu sunt definite în acte normative și, fiind de o natură foarte vagă, lasă loc pentru interpretări excesive și defavorabile libertății de exprimare. Rămâne a fi incert faptul cum (sau dacă) autoritățile vor demonstra, bunăoară, că alterarea conținutului „prin manipulare, prin tăinuirea sau falsificarea informației” de pe un website are potențialul de a genera panică, tensiuni ori conflicte sociale. Unde mai pui că aplicarea unor sancțiuni pentru „alterarea conținutului” prin tăinuirea informației pare a fi o măsură disproporționată.

Este de menționat și faptul că, potrivit noilor completări din partea CSE, sursele online care vor „altera conținutul informațiilor publicate” prin manipulare, dezinformare, tăinuire sau falsificare a informației și care provin de la persoanele incluse în listele de sancțiuni internaționale (ex: Ilan Șor, Vladimir Plohotniuc, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Veaceslav Platon etc.) vor fi susceptibile pentru a fi blocate.

Un rol important în procesul aplicării măsurilor restrictive îl joacă atât asumarea sarcinii probațiunii de către autorități, dar și modul în care statul va asigura subiecților afectați de restricții dreptul la un recurs efectiv (dreptul a supune deciziile autorității controlului de legalitate).

[1] Art. 2 al Legii comunicațiilor electronice: „Furnizor de servicii de comunicații electronice – persoană fizică sau juridică, înregistrată în Republica Moldova, a cărei activitate constă, în totalitate sau în parte, în furnizarea serviciilor de comunicații electronice; (…) Serviciu de comunicații electronice – serviciu furnizat, de regulă, contra plată, care constă în întregime sau în principal în transportul semnalelor prin rețelele de comunicații electronice, inclusiv serviciile de telecomunicații şi serviciile de transmisie prin rețelele utilizate pentru difuzarea de programe audiovizuale, dar fără a include serviciile prin care se furnizează conținutul informației transmise prin intermediul rețelelor sau serviciilor de comunicații electronice sau prin care se exercită controlul editorial asupra acestui conținut; de asemenea, nu se includ serviciile societății informaționale care nu constau, în întregime sau în principal, în transportul semnalelor prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.”;

A se vedea Registrul public al furnizorilor de rețele şi servicii de comunicații electronice

[2] Pct. 10 al Concepției securității informaționale a Republicii Moldova, aprobată prin Legea Nr. 299 din 21-12-2017: „Război informațional – ansamblu de acțiuni desfășurate de către entități statale sau nonstatale în spațiul informațional prin intermediul propagandei, al agresiunii mediatice, al manipulării și al dezinformării, care includ operațiuni digitale, cibernetice și psihologice, în scopul subminării suveranităţii, independenței şi integrităţii teritoriale ale unui stat”.