Comportamentul impropriu al unor invitați la dezbaterile desfășurate la TV sau radio a constituit subiect de discuție și îngrijorare pe parcursul mai multor campanii electorale. Într-o bună parte a cazurilor deviante, este vorba despre schimburi de replici defăimătoare sau injurioase între invitați, utilizarea discursului de ură sau a retoricilor ce constituie dezinformare și, în anumite situații, manifestarea unui comportament agresiv. Bunăoară, în campania pentru alegerile parlamentare din 2021, președintele Partidului Regiunilor din Moldova, Alexandr Kalinin, a insultat moderatoarea dezbaterilor, aruncând cu o sticlă cu apă în panoul postului de televiziune.[1]
Legea a prevăzut dintotdeauna mecanisme de intervenție în cazurile în care candidații înscriși într-o competiție electorală depășesc limitele admisibilului în cadrul emisiunilor de dezbateri electorale. Totuși, între timp, legislația a suferit multiple schimbări și completări cu reguli detaliate și clare despre ce este permis și ce este interzis în discursurile și conduita invitaților la dezbateri electorale și chiar a moderatorului sau moderatoarei din studioul postului TV sau de radio.
Organizarea dezbaterilor electorale
Potrivit regulilor stabilite de autorități, furnizorii de servicii media care și-au asumat sarcina să desfășoare dezbateri electorale sunt obligați să le organizeze conform formatelor, duratei, frecvenței și orelor de difuzare stabilite de fiecare instituție media în declarația pe care au depus-o la Consiliul Audiovizualului. Instituția media organizatoare este responsabilă să invite toți concurenții electorali relevanți la dezbatere, respectând termene și condiții egale.
Cine poate participa la dezbateri?
La dezbaterile electorale pot participa doar candidații înscriși în alegeri (sau, după caz, participanții la referendum) ori reprezentanții oficiali ai acestora. Cu alte cuvinte, nu oricine poate urca pe scena dezbaterii – accesul este permis candidaților sau persoanelor de încredere/reprezentanților lor acreditați de către Comisia Electorală (CEC), în baza nominalizării exprese a concurentului electoral.
Conduita permisă
Toți participanții la dezbatere beneficiază de condiții egale de exprimare. Asta înseamnă că fiecare candidat sau reprezentant primește același timp pentru a vorbi și șansa de a răspunde la întrebări similare, fără favorizarea vreuneia dintre părți. Moderatorul sau organizatorii pot stabili prin tragere la sorți ordinea în care candidații vorbesc sau își prezintă argumentele, pentru a menține echilibrul. Concurenții sunt liberi să își expună platforma electorală, să își promoveze ideile și să își exprime opiniile critice față de contracandidați sau față de anumite politici atât timp cât rămân în limita subiectului dezbaterii și respectă regulile de conduită civilizată. Este permisă polemica și contrazicerea argumentelor celorlalți – de fapt, dezbaterea de idei este esența acestor emisiuni – însă totul trebuie realizat cu respect, cu bază factuală și într-un ton adecvat.
De asemenea, candidaților li se cere să se concentreze pe tema anunțată a dezbaterii. În general, fiecare dezbatere are o tematică sau un set de subiecte stabilite (de exemplu: politică, economie, reforma justiției, politica externă etc.), iar discursurile participanților trebuie să rămână în aria temei propuse. Această regulă îi ajută pe alegători să urmărească mai ușor discuția și previne devierea în subiecte nerelevante. Un discurs bine structurat, concentrat pe problemele reale ale comunității și pe soluțiile propuse este nu doar permis, ci și încurajat. Atâta timp cât candidații respectă aceste principii – echitate, relevanță și respect reciproc – discursurile lor sunt considerate acceptabile în cadrul dezbaterii.
Discursuri și comportamente interzise în dezbateri
Există limite clare peste care candidații nu au voie să treacă în timpul dezbaterilor. Scopul acestor restricții este să mențină discuția într-un cadru legal, corect și fără derapaje periculoase.
Sunt strict interzise în cadrul dezbaterilor electorale următoarele tipuri de discurs sau comportament:
- Discursul care incită la ură, adică orice exprimare care instigă, promovează sau justifică ura, violența ori discriminarea împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane pe bază de caracteristici precum naționalitate, rasă, religie, gen, orientare sexuală etc. Este absolut interzis ca un candidat să folosească insulte sau apelative defăimătoare la adresa unei etnii, a unei minorități sau a oricărei categorii de oameni. Un asemenea discurs de ură nu numai că încalcă regulile dezbaterii, dar este și contrar legii și poate atrage sancțiuni severe;
- Dezinformarea, definită drept informație al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care este creată, prezentată și răspândită pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce, în mod deliberat, publicul în eroare și care poate provoca un prejudiciu public. Prejudiciul public cuprinde amenințările la adresa proceselor politice, principiilor și valorilor democratice și a proceselor de elaborare a politicilor, precum și amenințările la adresa bunurilor publice, a protecției sănătății cetățenilor, a mediului sau a securității;
- Mesaje care justifică războaie de agresiune sau neagă crime. Legea interzice în mod expres mesajele care justifică sau glorifică războaie de agresiune, care neagă genocidul, crimele de război ori crimele împotriva umanității. Cu alte cuvinte, un candidat nu poate folosi platforma dezbaterii pentru a nega atrocități istorice recunoscute sau pentru a promova idei extremiste (de tip fascist, xenofob etc.) care contravin ordinii legale. Având în vedere contextul geopolitic actual, această regulă previne propagarea retoricii pro-război sau a propagandei care instigă la violență armată;
- Utilizarea limbajului sexist, adică insultele sau stereotipurile pe bază de gen și orice formă de limbaj sexist sunt interzise în dezbateri. Participanții trebuie să se respecte reciproc indiferent de gen. Comentariile jignitoare cu tentă sexistă, remarcile despre aspectul fizic sau viața personală a oponentei/oponentului, care nu au legătură cu dezbaterea politică, nu își au locul într-o confruntare civilizată. Scopul este de a preveni discriminarea de gen și de a menține discuția la nivelul ideilor și politicilor, nu al prejudecăților.
Rolul și responsabilitățile moderatorului
Moderatorul dezbaterii electorale este persoana neutră (jurnalist/prezentator) care conduce discuția. Rolul său este comparabil cu cel al unui arbitru ce se asigură că regulile jocului sunt respectate de toți jucătorii. Moderatorii sunt obligați prin regulament să mențină o atitudine imparțială și să asigure respectarea principiilor de echitate, echilibru și imparțialitate pe tot parcursul emisiunii. Mai exact, asta înseamnă că moderatorul trebuie să acorde fiecărui candidat șanse egale să vorbească, să nu favorizeze pe nimeni prin întrebări sau atitudine, și să trateze toți invitații cu obiectivitate.
O altă responsabilitate-cheie a moderatorului este să mențină dezbaterea în aria temei anunțate. Dacă discuția deviază prea mult de la subiectul stabilit, moderatorul are dreptul și obligația să readucă participanții la tema principală, astfel încât publicul să nu fie privat de dezbaterea relevantă. De asemenea, moderatorul veghează la respectarea timpilor de antenă (când timpul alocat unui candidat a expirat, acesta este politicos întrerupt, asigurându-se că și ceilalți au spațiu egal de exprimare).
IMPORTANT! Moderatorul trebuie să intervină ferm ori de câte ori un participant încalcă regulile. Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media[2] prevede că moderatorul poate și trebuie să acționeze în diverse moduri dacă regulile dezbaterii sunt încălcate, după cum urmează:
- Să atenționeze invitatul despre faptul că încalcă regulile dezbaterilor electorale și să-i aducă la cunoștință consecințele care pot surveni în cazul încălcării repetate;
- Să oprească microfonul celui/celei care continuă să încalce normele (de exemplu, dacă cineva depășește timpul sau folosește un limbaj inacceptabil);
- Să întrerupă temporar emisiunea sau să sisteze definitiv dezbaterea, în cazuri extreme.
Pentru a garanta imparțialitatea dezbaterii, moderatorii trebuie să fie persoane neutre, fără conexiuni directe cu vreun concurent electoral. De aceea, regulile interzic ca moderatorul însuși să fie un candidat în alegeri, un participant la referendum sau un membru de campanie al cuiva. Nu pot modera dezbateri nici persoanele care sunt de încredere (reprezentanți oficiali) ai candidaților și nici rudele de gradul I sau II ale acestora (părinții, copiii, bunici, nepoți, frați/surori).
Alte reguli importante în cadrul dezbaterilor
În afara normelor ce țin de conduita candidaților și a moderatorilor, există și reguli tehnice/editoriale menite să păstreze corectitudinea dezbaterilor electorale.
- Fără sondaje de opinie în timpul dezbaterii. Pe durata emisiunilor de dezbatere nu este permisă prezentarea datelor din sondaje de opinie privind preferințele politice ale alegătorilor. Scopul acestei interdicții este să nu se influențeze subtil publicul în favoarea candidatului care ar fi cotat mai bine în sondaje chiar în mijlocul dezbaterii. Singura excepție menționată de lege se referă la eventuale sondaje de tip televoting – sondaje telefonice fulger făcute în direct, care însă sunt diferite de sondajele clasice pre-electorale.
- Fără publicitate electorală sau mesaje promoționale inserate. Emisiunile de dezbateri nu pot conține publicitate electorală, de exemplu, spoturi de campanie, în interiorul lor.
- Aplicabilitate și în mediul online sau offline. Este bine de știut că regulile generale de desfășurare a dezbaterilor electorale se aplică și dezbaterilor organizate în afara mediului audiovizual clasic.
[1] https://cji.md/ong-urile-de-media-condamna-comportamentul-agresiv-al-reprezentantului-partidului-regiunilor-alexandr-kalinin-si-solicita-tuturor-politicienilor-sa-adopte-o-conduita-adecvata-in-raport-cu-jurnalistii/
[2] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=149398&lang=ro
