Diferiți ca vârstă, domeniu de formare și experiență în sectorul asociativ, dar uniți de interese și preocupări comune privind provocările și vulnerabilitățile spațiului informațional, 25 de reprezentanți ai societății civile au participat, în perioada 5 – 6 februarie, la un program de instruire axat pe educația media, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Potrivit Inei Grejdeanu, directoare de dezvoltare strategică a CJI, instruirea a fost destinată organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor omului și celor care reprezintă grupurile vulnerabile și/sau excluse. „De peste zece ani, la CJI promovăm educația media cu ferma convingere că, astăzi, gândirea critică este, poate, una dintre cele mai importante competențe pentru viața de zi cu zi. Solicitările venite din partea ONG-urilor pentru astfel de instruiri ne-au motivat să organizăm această activitate. Într-un context marcat de multă dezinformare și de o nevoie tot mai mare de coeziune socială, educația media poate fi un aliat de nădejde în acest parcurs deloc ușor, iar ONG-urile pot amplifica impactul acesteia în comunitățile lor”, a menționat Ina Grejdeanu în sesiunea de deschidere a instruirii.
Ea a mai menționat că, prin acest program, echipa CJI și-a propus să ofere reprezentanților ONG-urilor competențe esențiale în domeniul educației media și a gândirii critice, încurajându-i să devină multiplicatori activi și ambasadori ai alfabetizării informaționale în comunitățile și organizațiile lor.
Pe parcursul a două zile, jurnalista Ana Sîrbu, formatoare în cadrul instruirii, a încercat să transpună într-un limbaj simplu și pe înțelesul tuturor noțiuni teoretice esențiale din domeniul educației media și jurnalismului, oferindu-le cheițe pentru a înțelege cum pot aplica principiile informării sănătoase în activitatea lor de zi cu zi. „Vă întrebați, poate, adeseori: Cum circulă informația astăzi și unde se rupe adevărul?; Ce diferențe există între informație, opinie, propagandă și manipulare?; Cum verificăm rapid o informație fără să fim jurnaliști?; Cum să evităm, în calitate de ONG-iști, greșeli în comunicare și cum să nu facem, fără să vrem, dezinformare?. Ca să aflați răspunsuri la aceste și alte întrebări trebuie să fiți, întâi de toate, familiarizați cu noțiunile elementare din domeniul educației media”, le-a spus Ana Sîrbu.
Experta le-a atras atenția că, în calitate de ONG-iști, sunt și formatori de opinie, de aceea trebuie să fie deosebit de atenți la felul în care reacționează în public la o anumită informație. „Dacă scrieți un mesaj eronat sau distribuiți un fals, cei care vă urmăresc vor prelua și multiplica. De ce? Pentru că au încredere în voi. Nu vă grăbiți să faceți o postare ori să vă expuneți părerea despre ceva sau cineva dacă nu v-ați informat sau documentat în prealabil. Așteptați. Verificați. Felul în care veți reacționa influențează starea generală a comunității. Încercați să creați emoții pozitive, iar dacă auziți sau vedeți informații care nu sunt adevărate – nu etichetați, nu blamați, nu atacați pe cei care au făcut o postare greșită. Ascundeți-le numele, faceți un print screen și explicați că ceea ce s-a publicat sau difuzat poate fi un zvon. Oferiți, în cazul în care cunoașteți, surse credibile unde ar putea verifica informația”, i-a îndemnat Ana Sîrbu.
Formatoarea a mai explicat că „această instruire nu este despre a învăța oamenii ce să creadă, ci despre a-i ajuta să-și creeze reflexe sănătoase în raport cu informația. Scopul a fost ca participanții să plece cu instrumente simple, aplicabile imediat în munca lor cu comunitățile, nu cu definiții teoretice. Instruirea a avut ca scop consolidarea capacității ONG-urilor de a lucra responsabil cu informația. Am pus accent pe recunoașterea emoțiilor, verificarea de bază a mesajelor și pe diferența dintre a informa și a forma, astfel încât educația media să devină o practică constantă, nu un eveniment izolat”, a conchis jurnalista Ana Sârbu.
Experta media Viorica Zaharia, prezentă la instruire într-o sesiune dedicată deontologiei profesionale a jurnalistului, le-a vorbit participanților despre anumite subiecte sensibile, care se folosesc adeseori pentru a dezinforma în societate. Ea a adus mai multe exemple de titluri și de articole care au apărut în presa de la noi pentru a alimenta artificial invidia, ura, nemulțumirea unor categorii de persoane față de altele.
„Scopul dezinformării pe termen lung este să distrugă coeziunea socială, să-i facă pe oameni să se certe în permanență, să fie divizați și polarizați. Cum se ajunge la asta? Prin exploatarea și extragerea subiectelor sensibile și a traumelor istorice, prin inventarea de probleme acolo unde ele de fapt nu sunt sau sunt minore. O societate prelucrată astfel, măcinată de controverse este secată de energie, este slabă și nu are capacitatea să se dezvolte și să avanseze, dar și oamenii suferă, întrucât dezinformarea folosește discurs de ură, promovează intoleranța și lipsa de respect față de demnitatea umană. De aceea, trebuie să învățăm să ignorăm informația irelevantă, care nu ne ajută să fim mai bine informați, și s-o selectăm pe cea care corespunde cel puțin cu standardele etice elementare în jurnalism”, a spus Viorica Zaharia.
Experta media le-a vorbit participanților și despre obligația pe care jurnaliștii o au în profesarea meseriei lor – să respecte Codul deontologic ca instrument împotriva dezinformării și factor stimulator în promovarea coeziunii sociale.
Participanții au avut parte și de multe sesiuni practice, în care au trebuit să „rescrie un mesaj într-o versiune responsabilă”; au răspuns la câteva întrebări despre cum să verifice, fără a fi jurnaliști, dacă o informație este sau nu corectă (mini-quiz live), precum și să participe la un atelier practic în cadrul căruia au exersat cum explică educația media unei bunici, unui adolescent sau unui voluntar.
În sesiunea de încheiere a instruirii, fiecare participant și participantă a avut posibilitatea să schițeze un mini-plan de multiplicare a educației media în ONG-ul pe care îl reprezintă. Ideile expuse în cadrul instruirii urmează să fie îmbunătățite împreună cu echipa, după care, participanții vor fi încurajați să pună în aplicare cunoștințele acumulate pentru a iniția activități de educație media în comunitățile lor și/sau pentru grupurile pe care le reprezintă. În acest sens, fiecare echipă/organizație va beneficia de mici onorarii care să le permită acoperirea unor cheltuieli operaționale de bază.
Participanții vor avea la dispoziție trei luni (februarie-aprilie) ca să implementeze activitățile planificate în domeniul educației media în comunitățile lor. Printre inițiativele discutate deja în cadrul sesiunii de totalizare menționăm întâlniri tematice, instruiri, dezbateri publice, concursuri, materiale video explicative, proiecții de film și difuzări de podcast cuMinte, urmate de discuții pe subiecte de educație media ș.a.
La finalul instruirii, reprezentanții ONG-urilor au menționat că activitatea la care au participat a fost mai mult decât o instruire obișnuită, pentru că au înțeles cât de tare sunt manipulați cu inteligența articificială, au învățat cum să facă postări corect, au aflat cât de subtilă e manipularea, cum se face transfer de imagine dintre opinia proprie și ONG-ul pe care îl reprezintă etc.
EDUCAȚIA MEDIA VĂZUTĂ PRIN OCHII PARTICIPANȚILOR LA INSTRUIRE
Irina Mihalciuc, administratoarea AO „Mirkiras”, UTA Găgăuzia, or. Ceadîr Lunga
Consider că participarea mea la acest training este o experiență valoroasă și practică. A fost primul training la această temă la care am participat. Cursul m-a ajutat să privesc într-un mod nou rolul ONG-urilor ca sursă de informații și să conștientizez cât de important este să comunicăm cu societatea în mod responsabil, clar și fără manipulare involuntară, să fim mai atenți la postările organizației și la cele pe care le facem noi, ca reprezentanți ai organizației, pe paginile personale. Au fost deosebit de utile exercițiile practice, analiza exemplelor reale și instrumentele de verificare rapidă a informațiilor, care pot fi aplicate imediat în activitatea zilnică cu comunitățile. Am acumulat cunoștințe și mi-am format abilități pentru a promova în continuare educația media în activitatea organizației noastre.
Daniela Caraman, creatoare digitală, AO „Motivație”, mun. Chișinău
Trainingul de educație media a fost o experiență relevantă și bine ancorată în realitatea actuală. Am apreciat accentul pus pe gândirea critică, responsabilitatea în consumul și distribuirea informației, precum și pe impactul dezinformării asupra comunităților. Metodele interactive și exemplele concrete au facilitat o înțelegere profundă a temelor abordate. Pentru mine, ca persoană activă în domeniul comunicării și al implicării civice, trainingul a oferit perspective utile și aplicabile. Consider că astfel de inițiative sunt esențiale și ar trebui extinse către cât mai multe grupuri, în special tineri și persoane vulnerabile la manipulare informațională.
Diana Grosu, Asociația pentru drepturile omului „Lex XXI”, mun. Bălți
Ca actori activi în comunitățile noastre, trebuie să putem recunoaște semnele care ne arată că poate fi vorba de o dezinformare, manipulare, propagandă. Să fim pregătiți și să-i informăm și pe alți membri ai comunității. Să ne facem auzite vocile. Stând în rând la magazin, în stradă – să avem curajul să intervenim, să ne implicăm, să explicăm. Dacă nu vom face noi acest lucru, o vor face cei prost intenționați, care vor informa altfel. Educația media e ceva intersectorial. În asociere cu alte activități sociale pe care le desfășurăm, când deschidem ușa unui beneficiar, nu e greu să îl mai întrebăm: Ce ai mai privit la TV? Ce ai aflat nou pe rețele?. Cred că e un subiect foarte important pentru timpurile pe care le trăim.
Rafaela Malic, voluntară, Asociația Tinerilor Artiști „Oberliht”, mun. Chișinău
În general, sunt foarte sceptică față de informațiile de pe Internet. Chiar și față de postările prietenilor mei. Ceea ce îmi doresc după această instruire e să realizez niște acțiuni în baza cunoștințelor acumulate. Mă gândesc la niște postări în chatul ONG-ului de pe Telegram, care să explice anumite noțiuni, să prezinte podcasturile despre educația media și portalul Media Radar, care evaluează credibilitatea diferitor site-uri de știri. La fel, vreau să organizez un training despre jurnalism și încă un podcast despre spațiile cultural-alternative. Sperăm să reușim și să aflați și dvs despre toate aceste activități.
Programul de instruire este organizat în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale și a încrederii prin educație media și conținut media incluziv”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în perioada 1 octombrie 2025 – 30 iunie 2026, cu sprijinul Elveției.
