În ce cazuri consilierii locali pot solicita presei să întrerupă filmarea ședinței autorității?
Întrebare: Într-o discuție cu mai mulți consilieri locali, membrii redacției noastre au fost informați că la următoarea ședință nu vor fi lăsați să filmeze. Consilierii au menționat că vor fi discutate doar „probleme sensibile”, iar publicarea înregistrărilor din ședințe ar contravine legii.
În ce cazuri consilierii locali pot solicita presei să întrerupă înregistrarea ședinței autorității sau să interzică filmarea?
Răspuns: În unele situații, problemele discutate în cadrul ședințelor consiliului local nu se rezumă doar la activitățile de administrare sau de organizare administrativă a localității (aprobarea bugetului, executarea lucrărilor publice în folosul comunității, aprobarea proiectelor investiționale etc.).
Tocmai din acest motiv, legea instituie o serie de cazuri când principiul transparenței în procesul decizional nu este aplicabil la elaborarea și aprobarea unor decizii ce conțin informații cu caracter limitat (secretul comercial, unele date cu caracter personal, unele informații ce țin de activitatea de urmărire penală a organelor de resort ș.a.). În cele mai frecvente cazuri este vorba despre datele cu caracter personal, dezvăluirea cărora prejudiciază drepturile și interesele unor persoane.
Bunăoară, prin difuzarea unei ședințe la care se discută problema instituirii tutelei sau curatelei, acordarea înlesnirilor la plata pentru alimentare în instituțiile preșcolare ori stabilirea listei beneficiarilor la cantina de ajutor social, jurnalistul poate dezvălui anumite aspecte ale vieții private a persoanelor, cum ar fi situația financiară, starea de sănătate, situația parentală etc. Anume în aceste situații, consilierii pot solicita presei să întrerupă înregistrarea video pentru a nu admite accesul unui număr nelimitat de persoane la aceste categorii de date.
Bineînțeles, pentru implementarea acestor restricții, autoritățile publice locale trebuie să cunoască bine prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal și să particularizeze categoriile de informații care trebuie ascunse. Or, practicile persistente în rândul autorităților publice locale denotă adesea tendința unor funcționari de a utiliza neîntemeiat, abuziv și ilegal „protecția datelor cu caracter personal” drept justificare pentru lipsa de transparență și atitudinea ostilă față de presă.
