În 2024, situația mass-mediei din Republica Moldova a fost marcată de probleme grave, arată Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM), lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) luni, 24 februarie. Scorurile raportului ISPM din 2024 au scăzut ușor, contrar tendinței de creștere treptată înregistrată în perioada 2021-2023.
Documentul este elaborat pentru al nouălea an consecutiv și oferă un diagnostic al presei în ansamblu, specificând problemele, dar și evoluțiile-cheie din sectorul media al Republicii Moldova. Starea presei autohtone în 2024 a fost apreciată de 14 evaluatori cu 31.6 puncte, cu 1.07 puncte mai puțin decât anul precedent. Este un scor ce a trecut de jumătatea celui necesar (60 de puncte) pentru a atesta că legislația media este suficientă și eficientă, că presa activează în condiții economice propice sau că jurnaliștii își desfășoară munca în condiții de securitate deplină.
Raportul arată, între altele, că actele legislative relevante pentru domeniul mass-media, preexistente și apărute în 2024, cum ar fi Legea privind Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, nu sunt suficiente pentru a asigura un sistem mediatic echilibrat și transparent. Principalele lacune legislative identificate de evaluatori sunt legate de lipsa reglementării presei digitale și a domeniului online, în general. Aplicarea defectuoasă a legislației rămâne însă o problemă majoră, vulnerabilizând cel mai mult asigurarea accesului la informații de interes public.
Totodată, evaluatorii ISPM au subliniat creșterea alarmantă a atacurilor publice și a mesajelor calomnioase, lansate pe durata campaniilor electorale din 2024 cu scopul de a submina reputația profesioniștilor din domeniul mass-media. În ciuda presiunilor, instituțiile media independente au continuat să dezvăluie interferențe străine și corupție electorală.
Studiul mai relevă modul în care contextul politic, cel social și economic, tensionate pe tot parcursul anului 2024, au influențat activitatea presei.
Metodologia ISPM cuprinde șapte indicatori relevanți realităților media din Republica Moldova: cadrul juridic de reglementare; contextul politic; mediul economic; mediul profesional; calitatea jurnalismului; securitatea informațională din perspectivă mediatică; securitatea jurnaliștilor. Această metodologie permite radiografia presei în ansamblu, dar și a fiecărui aspect separat, precum și determinarea zonelor în care sunt necesare intervenții pe măsură să remedieze condițiile de activitate a mass-mediei, pentru ca presa să fie capabilă să-și îndeplinească angajamentele care-i revin. Realizarea an de an a Indicelui arată evoluția sau, după caz, involuția situației în timp.
Pe final, documentul conține un set de recomandări care ar putea îmbunătăți situația, între care:
- adoptarea unor norme specifice pentru presa online și platformele digitale, aliniate la Regulamentul UE privind serviciile digitale;
- îmbunătățirea mecanismelor de asigurare, apărare și monitorizare a respectării dreptului de acces la informațiile de interes public;
- transpunerea rapidă a directivei anti-SLAPP în legislația națională;
- crearea unor mecanisme clare pentru prevenirea și sancționarea abuzurilor comise de autoritățile locale împotriva instituțiilor media, inclusiv printr-un mecanism de raportare și intervenție rapidă în cazurile de intimidare sau cenzură;
- crearea unor politici publice care să faciliteze accesul cetățenilor la abonamente pentru presa independentă, inclusiv prin deduceri fiscale pentru abonamentele la publicații jurnalistice sau prin susținerea inițiativelor de membership și crowdfunding pentru redacții;
- implementarea unui sistem credibil de măsurare a audiențelor, care să contribuie la o distribuire mai echitabilă a veniturilor din publicitate;
- consolidarea independenței editoriale prin mecanisme de autoreglementare, inclusiv creșterea capacității Consiliului de Presă și stimularea aderării mass-mediei la standarde jurnalistice riguroase;
- implementarea Planului interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media în planurile de acțiuni ale instituțiilor de stat relevante, și, respectiv, dezvoltarea programelor de educație media accesibile publicului larg, inclusiv grupurilor vulnerabile, de orice vârstă, expuse propagandei ș.a.
