Prevederile noii legi privind taxa de stat, prin prisma buzunarului jurnalistului justițiabil

La 29 decembrie 2022, Parlamentul a votat, în prima lectură, o inițiativă legislativă care, dacă va ajunge să fie aprobată în lectură finală, va substitui actuala Lege a taxei de stat. Documentul vine cu o serie de prevederi noi, ce impun persoanele participante la actul justiției să plătească taxe atunci când își exercită anumite drepturi procedurale în instanța de judecată.
Pe parcursul exercitării misiunii sale profesionale, jurnaliștii se pomenesc adesea pe holul instanțelor de judecată în calitate de pârâți (persoana împotriva căreia este inițiat litigiul) ori reclamanți (persoana care inițiază litigiul împotriva cuiva). În marea majoritate a cazurilor este vorba despre: (1) cauze cu privire la defăimare, inițiate de către protagoniștii materialelor jurnalistice, supărați pe ceea ce scrie presa; (2) cauze de contencios administrativ, inițiate de către jurnaliști împotriva autorităților publice, fie că este vorba de contestarea unei decizii de sancționare din partea Consiliului Audiovizualului ori încălcarea de către autorități a dreptului de acces la informație.
Așadar, raportându-ne la situațiile practice în care jurnaliștii au trecut sau trec prin astfel de procese de judecată, am decis să „calculăm” în ce mod prevederile noii legi cu privire la taxa de stat vor afecta buzunarul jurnalistului justițiabil.
Taxa de timbru – 200 de lei
În prezent, persoanele care inițiază acțiuni de contencios administrativ sunt scutite de plata unei taxe de stat. Altfel spus, contestarea (in)acțiunilor sau actelor autorităților publice este gratuită. Pe de altă parte, noua potențială lege impune obligația de a plăti o taxă de timbru de 200 de lei. Prin urmare, pentru a putea contesta un refuz în furnizarea informației, o deciziei a Consiliului Audiovizualului sau o decizie a agentului constatator de aplicare a amenzii pentru calomnie, jurnalistul sau instituția mass-media vor trebui să plătească din start, în contul instanței de judecată, suma de 200 de lei.
Cerere de recuzare – 400 de lei
În anul 2022, în cazul a două litigii cu privire la defăimare în cadrul cărora Centrul pentru Jurnalism Independent acordă suport juridic, avocații jurnaliștilor au solicitat recuzarea judecătorilor. Cererile au fost înaintate pe motiv că magistrații cărora le-au fost repartizate cauzele spre judecare au fost vizați anterior în investigațiile jurnalistice ale reporterilor pârâți. Juridic vorbind, înaintarea unei astfel de cereri echivalează cu exercitarea unui drept procedural în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil. În prezent, invocarea instituției recuzării nu se taxează. Pe de altă parte, noua inițiativă legislativă condiționează dreptul de a cere recuzarea judecătorului, expertului, specialistului, interpretului, grefierului prin plata unei taxe de 400 de lei pentru fiecare persoană a cărei recuzare se cere. Așadar, în cazul unui complet din trei judecători, luxul recuzării poate ajunge până la 1.200 de lei.
Audierea martorului – 100 de lei
Pentru probarea veridicității unor informații din articolele contestate, jurnaliștii pârâți în cauzele cu privire la defăimare apelează la martori. Audierea unui martor are loc ulterior admiterii unei atare cereri de către instanța de judecată. Este un drept procedural care, în prezent, nu este condiționat prin plăți. Conform noilor potențiale prevederi legale, pentru solicitarea de a audia martori, jurnaliștii vor trebui să plătească 100 de lei per persoană.
Amânarea ședinței de judecată – 100 de lei / 400 de lei / 800 de lei / 1.600 de lei / 3.200 de lei
Depunerea cererii de amânare a ședinței de judecată reprezintă și ea o formă de exercitare a unui drept procedural. Din motive temeinice, atunci când jurnalistul și/sau avocatul acestuia sunt în imposibilitate obiectivă să se prezinte în fața instanței în ziua și la ora fixată, aceștia pot depune o cerere de amânare. Prin inițiativa votată în prima lectură, legiuitorii au optat pentru taxarea cererilor de amânare depuse în legătură cu neprezentarea motivată, după cum urmează:
– Prima oară – 100 de lei;
– A doua oară, în proces contravențional – 200 de lei;
– A doua oară, în proces civil – 400 de lei;
– A treia oară, în proces civil – 800 de lei;
– Mai mult de 2 ori, în proces contravențional – 1.600 de lei;
– Mai mult de 3 ori, în proces civil – 3.200 de lei.
Din motivul lipsei sustenabilității financiare, costurile pe care le implică un proces de judecată au fost dintotdeauna o provocare pentru presa independentă. În prezent, aceste greutăți financiare se rezumă doar la acoperirea cheltuielilor de asistență juridică. Prevederile votate în primă lectură vor spori însă și mai mult povara de pe umerii jurnaliștilor justițiabili.