Educația pentru media: o necesitate pentru formarea tinerelor generații

„De la manual tipărit la platformă online”; „De la teorie la practică: îmbunătățirea lecțiilor de educație media cu ajutorul ChatGPT și recomandările EDMO”; „Educație media aplicată: Combaterea dezinformării și verificarea faptelor” – sunt temele atelierelor organizate în cadrul Forumului de Educație Media, desfășurat pe 24 octombrie la Chișinău.

Planificate cu scopul de a împărtăși experiența și bunele practici în domeniu, atelierele au adunat sub aceeași umbrelă cadre didactice, reprezentanți ai bibliotecilor, alți actori implicați în procesul educațional pentru a discuta despre noile oportunități de a învăța elevii să gândească critic.

Atelierele au fost moderate de Natalia Grîu, expertă și formatoare de Educație pentru media (Moldova), Matei Vrabie, manager de programe la Funky Citizens (România) și Maia Klaassen, cercetătoare la Institutul de Studii Sociale al Universității din Tartu (Estonia).

Profesoarele care au ales să lucreze în atelierul „De la manual tipărit la platformă online”, moderat de Natalia Grîu, coautoarea manualelor de Educație pentru media printate și digitale, au discutat despre oportunitățile pe care le oferă noua resursă educațională.

„Educația pentru media este prima disciplină opțională în țara noastră care are curriculum, ghid, manual tipărit și digital. Ne putem mândri că pe acest segment suntem printre avangardiști în Europa de Sud-Est”, a menționat Natalia Grîu. Vorbind despre beneficiile manualului digital, experta le-a propus participantelor să se poziționeze, pe rând, în rolul de pedagog, dar și de elev, pentru a înțelege mai bine oportunitățile pe care le oferă manualul digital, dar și pentru a răspunde la întrebarea: „Dacă aș fi un manual – de care aș vrea să fiu – tipărit sau digital? Și de ce?”.

Răspunsurile au fost preponderent în favoarea manualului digital, care „vine în ajutorul cadrelor didactice”, „le place elevilor”, „este o resursă digitală, dar nu scoate manualul printat din școală”, „este util oricui și oriunde, la un click distanță”, „elevii sunt încântați de manualul printat cu suport digital și așteaptă ziua când au lecția de Educație pentru media”. Profesoarele au trecut în revistă și alte avantaje și beneficii profesionale pe care le întâlnesc în predarea conținutului la acest curs, cum ar fi explorarea noilor metode și tehnici de lucru, identificarea sarcinilor care stimulează lectura, accent pe analiza critică pentru a încuraja dezbaterile, folosirea extensiilor multimedia, integrarea elementelor video, realizarea sarcinilor interactive de diferit format etc.

Maia Klaassen a transformat atelierul pe care l-a moderat într-un spațiu de discuții, dar și unul care inspiră comunitatea de pedagogi. După o prezentare a celor mai bune și eficiente practici de consolidare a rezilienței informaționale în Țările Baltice (Estonia, Letonia și Lituania), într-o sesiune plenară în cadrul Forumului de Educație Media, cercetătoarea a continuat subiectul la atelierul „De la teorie la practică: îmbunătățirea lecțiilor de educație media cu ajutorul ChatGPT și recomandările EDMO”.

„În Estonia avem un nivel foarte înalt al autonomiei profesorilor. Astfel, fiecare cadru didactic decide pentru sine cum va aplica curriculumul la lecție. Educația pentru media este inclusă în curriculum în Estonia din 2011. Totuși, pentru ca lucrurile să se schimbe vizibil, doar includerea în programul școlar a disciplinei Educație pentru media nu este suficient. Pentru ca o politică să fie eficientă, este necesar și un cadru de reglementare, măsuri de responsabilizare și norme sociale, iar anumite regulamente se cer a fi chiar anticipate cu ani de zile înainte pentru a nu ajunge să alergăm mereu în urma tehnologiilor care evoluează foarte rapid”, a menționat Maia Klaassen.

Cercetătoarea a mai povestit că „una dintre lecțiile pe care le-a învățat în Estonia este că a dedicat prea mult timp discuțiilor despre cu cine și cum luptăm”. „De exemplu, lupta cu dezinformarea de pe rețele sociale, ori astăzi este imposibil să câștigi această bătălie. Nu putem da timpul înapoi. De aceea, în loc de reziliență, poate ar fi cazul să vorbim despre rezistență, iar despre educația media ca despre un instrument pe care oamenii să-l folosească pentru fortificarea rezilienței. Trebuie să luptăm pentru dreptul la o informație de calitate în mediul online”, a îndemnat vorbitoarea.

În cadrul atelierului, participantele au aflat despre mai multe tipuri de intervenții de succes dedicate rezilienței sociale și combaterii dezinformării, realizate în Estonia și în alte țări europene membre ale hub-ului EDMO, din care face parte Moldova și Ucraina. „Informațiile de calitate în prezent trebuie să facă față mai multor provocări, inclusiv celor generate de inteligența artificială (AI). Vă încurajez să folosiți AI, inclusiv pe segmentul educației media. Totuși, fiți vigilente. Verificați minuțios. Nu permiteți ca AI să gestioneze conținutul în locul dvs.”, a concluzionat experta.

Matei Vrabie, profesor universitar și manager de programe la Funky Citizens din România a reunit în cadrul atelierului pe toți cei interesați de „Educație media aplicată: Combaterea dezinformării și verificarea faptelor”.

Vorbind despre experiența sa și a colegilor de la Funky Citizens, Matei Vrabie a atenționat că în prezent „combaterea dezinformării și verificarea faptelor nu mai este doar responsabilitatea jurnaliștilor. Este o responsabilitate civică a tuturor consumatorilor de conținut. Fiecare cetățean are datoria de a verifica sursele, de a compara informațiile și de a analiza critic ceea ce citește sau distribuie. Această atitudine contribuie la formarea unei comunități informate, capabile să distingă între adevăr și manipulare, între opinie și fapt verificabil”, consideră el.

Un alt mesaj desprins din atelierul facilitat de Matei Vrabie este că verificarea faptelor nu mai ține doar de redacțiile instituțiilor media, ci și de școală, centre de cultură, biblioteci, cetățeni. „Fiecare trebuie să-și dezvolte abilitățile de gândire critică, să-și pună întrebări și să facă alegeri asumate în baza decizilor luate”, a spus expertul.

Discutând despre ce cazuri de dezinformare au aflat recent în clasa în care predau Educație pentru media, precum și ce tipuri de informații false au întâlnit la elevii lor, profesoara Galina Sârbu de la Gimnaziul Brânzenii Vechi, r-nul Telenești a menționat că cele mai mari provocări rămân a fi rețelele sociale, unde fiecare utilizator apare în calitate de creator și consumator de conținut. „Acest lucru contribuie la multiplicarea falsurilor și a dezinformării atunci când o anumită informație este distribuită fără a fi verificată în surse oficiale”, a menționat profesoara.

Cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media a fost un prilej pentru a face totaluri, a învăța din experiențele altora, a contura noi perspective și planuri de activitate pentru următorii ani.

Elena Ciorici, Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”, or. Șoldănești

Cei care am venit la Forum suntem promotorii schimbării. Prin educația media formăm o generație care nu doar consumă informația, ci o înțelege, o analizează și o folosește responsabil. Am acceptat provocarea de a preda disciplina Educație pentru media și mă bucură faptul că elevii devin tot mai critici în raport cu informația cu care interacționează.

Victoria Vasilica, coordonatoare management și dezvoltare instituțională, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova

 Participarea la cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media este o experiență valoroasă și plină de inspirație. Într-o epocă a fluxului informațional intens și a amplificării știrilor false, astfel de platforme de dialog devin tot mai necesare pentru consolidarea unei culturi media responsabile. În calitate de reprezentantă a Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova, consider că și bibliotecile au un rol activ în cultivarea gândirii critice și a competențelor media. Prin activități educaționale, ateliere și resurse oferite publicului, bibliotecarii sunt parteneri ai inițiativelor de alfabetizare media și contribuie activ la implementarea Planului interministerial de integrare a acţiunilor de Alfabetizarea Informațională și Media (AIM).

 Angela Suhin, învățătoare, directoare adjunctă pentru educație, Gimnaziul-Grădiniță din Merenii Noi, Anenii Noi

Problemele discutate în cadrul Forumului sunt foarte relevante și actuale. Am preluat multe idei utile. Urmează să mergem în instituții să le discutăm pentru a fi realizate în practică. Fiecare formator a reușit să ne ofere recomandări valoroase, pentru a fi în pas cu noile tendințe în domeniul educației media.

 Rodica Buiacov, învățătoare la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, or. Orhei

 Predând disciplina Educație pentru media din 2017, am observant că interesul copiilor a crescut față de această disciplină opțională de la an la an. Mă bucur când din lista disciplinelor opționale propuse, elevii aleg Educație pentru media. Ei sunt adeseori mai avansați în tehnologii și noi învățăm de la elevi. De aceasta, este important ca conținuturile de care sunt interesați elevii să se regăsească și la alte discipline.

 Elena Lungu-Jalbă, profesoară la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, or. Chișinău

Forumul de Educație Media este o adevărată pledoarie pentru puterea cunoașterii și a gândirii critice într-o lume dominată de informație. Am simțit că fiecare voce prezentă a contat, că împreună putem transforma educația media într-un pilon al democrației. Toți experții au oferit idei și exemple demne de urmat – de la politici naționale și metode inovatoare, până la povești de succes din Țările Baltice, care au demonstrat că educația media poate deveni un scut împotriva manipulării și dezinformării. Am plecat de la acest eveniment cu ferma convingere că educația media nu mai este un lux, ci o necesitate vitală pentru formarea tinerelor generații.

Cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media a adunat circa 100 de participanți: cadre didactice, bibliotecari, experți locali și de peste hotare, autorități, reprezentanți ai organizațiilor partenere etc. Evenimentul, organizat de CJI o dată la doi ani, facilitează schimbul de opinii și idei, oferind oportunitatea de a analiza tendințele și perspectivele din domeniu.

Cea de-a treia ediție a Forumului de Educație Media a fost organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectelor „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-mediei din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews, „Avansarea Alfabetizării Informaționale și Media – Faza a II-a”, implementat de International Media Support (IMS), cu sprijinul financiar al guvernului Danemarcei, și „Consolidarea competențelor de educație media în Republica Moldova: Pilotarea abordării integrate în educația formală”, implementat în parteneriat cu Deutsche Welle Akademie și cu susținerea Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania (BMZ).