Potențiale amendamente ce vizează Centrul pentru Comunicare Strategică. Ce exact presupune inițiativa înregistrată recent în Parlament?
La 20 mai, un grup de deputați au înregistrat în Parlament o inițiativă care presupune mai multe modificări în legislația privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.
Ce exact presupun eventualele modificări ale regulilor ce guvernează activitatea autorității responsabile de comunicare strategică?
Inițiativa se referă la modificarea Legii nr. 242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformări (CCSCD). Aceasta vine la pachet cu alte potențiale intervenții pe legislația privind securitatea națională și managementul situațiilor de criză, elaborate de Serviciul Consiliului Suprem de Securitate, cu participarea Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției ș.a.
În principal, eventualele modificări ale regulilor ce guvernează activitatea CCSCD presupun trecerea acestuia în subordinea directă a președintelui statului și excluderea pârghiilor de control pe care legea le oferă Legislativului la momentul de față. Trecerea Centrului sub „aripa” președintelui, potrivit autorilor inițiativei, constituie „un pas important pentru ca statul să poată răspundă mai rapid și mai eficient provocărilor actuale de securitate, consolidând eficiența administrativă și coerența guvernamentală” (a se vedea argumentele din nota de fundamentare).
Autorii propun completarea articolului ce garantează în prezent Centrului statutul de autoritate autonomă (față de orice alte entități statale sau de drept privat) cu un nou alineat care să stabilească relația de subordonare directă a acestuia față de președintele Republicii Moldova.
Conform inițiativei, numirea și revocarea din funcție a directorului autorității va constitui atribuția exclusivă a șefului statului, în contrast cu actualul mecanism. În prezent, managerul Centrului este numit de Parlament, la propunerea președintelui (care selectează candidatul pe care urmează să-l propună, în baza concursului public), iar revocarea sau suspendarea mandatului de director se dispune prin hotărârea Parlamentului.
De asemenea, structura și organigrama Centrului, elaborate de managerul autorității, ar urma să fie aprobate de președinte și nu de Parlament, așa cum dictează acum legea.
Funcția de director adjunct al CCSCD ar urma să dispară, iar Consiliul instituției, care în prezent are competența de a „organiza și evalua activitatea Centrului și a conducerii acestuia” se va transforma într-un organ consultativ, deciziile căruia vor avea „caracter de recomandare”.
Potențialul proiect de lege mai presupune și includerea directorului Centrului pentru Comunicare Strategică în lista persoanelor care fac parte din componența Consiliului Suprem de Securitate, dar și mai multe intervenții nesemnificative pe noțiuni curente. Este vorba despre modificarea sintagmelor comunicare strategică și acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe străine, dar și consacrarea unor noilor concepte de informații de securitate sensibile[1] și reziliența societală[2].
Autoritatea ar urma eventual să fie redenumită în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare (în prezent – „Combatere”) a Dezinformării.
[1] Informații de securitate sensibile – informații protejate, a căror divulgare neautorizată sau scurgere este de natură să aducă atingere intereselor securității naționale, accesul către informațiile respective fiind restricționat și fiind acordat în baza principiului „nevoia de a cunoaște”, adică este acordat doar persoanelor care au nevoie de informațiile respective pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu.
[2] Reziliența societală – capacitatea comunităților de a absorbi în mod flexibil perturbațiile majore și de a reveni rapid de la scăderea inevitabilă a funcționalității elementare.
