Protecția juridică a jurnaliștilor în Republica Moldova: ce prevede noul amendament la Codul penal și cel contravențional?

 

La 4 iulie, în Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat un amendament care are drept scop „consolidarea garanțiilor legale pentru protecția libertății presei și a siguranței jurnaliștilor”. Documentul vizează anumite categorii de fapte infracționale și contravenționale îndreptate împotriva mass-media și are drept obiectiv „descurajarea și sancționarea eficientă a oricărei forme de presiune, intimidare sau violență exercitată asupra jurnaliștilor în legătură cu activitatea lor profesională.”

Ce exact presupune inițiativa și cu ce noutăți juridice vine?

Modificarea Codului penal: redefinirea articolului 180¹

O primă intervenție se referă la modificarea articolului 180¹ al Codului penal, care este întitulat Împiedicarea intenționată a activității mass-media sau intimidarea pentru critică și care nu a fost aplicat în practică niciodată. Recentul amendament presupune incriminarea acțiunilor de împiedicare a activității sau de intimidare a presei în legătură cu activitatea desfășurată și nu pentru critică, astfel cum prevede în prezent Codul.

Sancțiunile prevăzute pentru „versiunea simplă” a infracțiunii au rămas intacte (amenzi cuprinse între 25.000 și 32.000 de lei cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții până la doi ani).

În schimb, marja minimă a amenzii impuse pentru „versiunea agravantă” a infracțiunii s-a mărit și ar urma să fie situată între 42.500 și 67.500 de lei. Această versiune presupune comiterea infracțiunii în anumite circumstanțe care înrăutățesc situația, cum ar fi faptul că infractorul a folosit situația de serviciu, că infracțiunea a fost comisă de două sau mai multe persoane sau că a fost însoțită de sustragerea, distrugerea sau deteriorarea materialelor sau a echipamentului mass-mediei ori este comisă cu aplicarea violenței sau cu amenințarea aplicării ei.

Prin amendamentul înregistrat, legiuitorii își propun completarea listei agravantelor cu încă câteva circumstanțe, după cum urmează:

  • folosirea unei arme sau a altor obiecte periculoase;
  • săvârșirea faptei în cadrul unei întruniri publice (miting, demonstrație, procesiune etc.);
  • comiterea faptei prin intermediul unui sistem informatic, în mediul online.

Două noi articole propuse în Codul contravențional

Inițiativa înregistrată astăzi vizează și introducerea a două articole noi în Codul contravențional. Primul se preferă la sancționarea cazurilor de obligare ilegală a lucrătorilor mass-mediei sau a jurnalistului să dezvăluie identitatea sursei de informare. *Notă: În prezent legea permite organului de urmărire penală sau instanței de judecată să oblige jurnalistul să-și divulge sursa doar în cadrul unui proces pena ce vizează infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave și doar dacă divulgarea sursei este absolut necesară pentru urmărirea penală, iar posibilitățile de a identifica sursa de informare prin alte mijloace au fost epuizate.

Cel de-al doilea potențial articol este întitulat Ultragierea jurnalistului, după modelul altor contravenții consacrate în prezent, cum ar fi Ultragierea personalului didactic (art. 65/4), Ultragierea medicului sau a lucrătorului medical (art. 77/2), Ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept (art. 353).

Acesta ar urma să incrimineze jignirea intenționată a onoarei, a demnității sau a reputației profesionale a jurnalistului aflat în exercițiul funcției și să instituie sancțiuni sub formă de amendă de la 500 la 1.250 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 40 de ore.

Loading

Share This

Copy Link to Clipboard

Copy