Cum deosebim o lege organică de una ordinară?

Întrebare: În activitatea mea de jurnalist trebuie să consult tot felul de documente, între care și legi. Uneori însă terminologia juridică este mai complicată. Aș vrea să-mi explicați ce deosebire este între o „lege organică ” și o „lege ordinară”?

Răspuns: Aș începe inițial cu definirea termenului de „lege”. Astfel, art. 8 din Legea Nr. 100 din  22.12.2017, cu privire la actele normative, stabilește că „Legea este un act normativ adoptat de Parlament în temeiul normelor constituționale, conform procedurii stabilite de Constituția Republicii Moldova, de Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 797/1996, precum şi de prezenta lege.”

Atât Constituția la art. 72, cât și Legea Nr. 100 din  22.12.2017, prevăd că legile sunt de trei categorii – constituționale, organice şi ordinare. În clauza de adoptare a legii se menționează categoria acesteia.

Legile constituționale sânt cele de revizuire a Constituției.

Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral;
b) organizarea şi desfășurarea referendumului;
c) organizarea şi funcționarea Parlamentului;
d) organizarea şi funcționarea Guvernului;
e) organizarea şi funcționarea Curții Constituționale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a contenciosului administrativ;
f) organizarea administrației locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
g) organizarea şi funcționarea partidelor politice;
h) modul de stabilire a zonei economice exclusive;
i) regimul juridic general al proprietății şi al moștenirii;
j) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecția socială;
k) organizarea generală a învățământului;
l) regimul general al cultelor religioase;
m) regimul stării de urgenta, de asediu şi de război;
n) infracțiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
o) acordarea amnistiei şi grațierii;
p) celelalte domenii pentru care, în Constituție, se prevede adoptarea de legi organice;
r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.

Iar prin legile ordinare parlamentarii intervin în orice domeniu al relațiilor sociale, cu excepția celor rezervate legilor constituționale şi legilor organice.

O altă deosebire ține de numărul necesar de voturi pentru ca o lege să fie adoptată.
Astfel, conform Regulamentul Parlamentului, art. 87, legile, hotărârile şi alte acte se adoptă de către Parlament cu votul majorităţii după cum urmează:
a) legile constituţionale – cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi;
b) legile organice – cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, ce constituie votul a cel puţin 51 de deputaţi;
c) legile ordinare – cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc. Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.

Share This

Copy Link to Clipboard

Copy