Este sau nu legală „acreditarea” jurnaliștilor de către autoritățile locale?

Întrebare: În ultima vreme, colegii din presă semnalează tentativele unor autorități locale de a introduce acreditarea drept condiție ca să aibă acces în incinta primăriei și să poată reflecta ședințele consiliului local. Aceeași idee a fost vociferată și de către aleșii din Adunarea Populară a Găgăuziei. Autoritățile fac referire adesea la faptul că instituția acreditării jurnaliștilor funcționează în Parlament și, prin urmare, ar fi valabilă și pentru ei.

Este sau nu legală „acreditarea” jurnaliștilor de către primării sau Adunarea Populară a Găgăuziei? Dacă nu, atunci de ce o astfel de procedură funcționează și este valabilă în Parlament?

Răspuns: Condiționarea de către primării sau de către Adunarea Populară a Găgăuziei a accesului presei în sălile de ședințe printr-o procedură de „acreditare” constituie o practică abuzivă și ilegală.

Potrivit legii, atât ședințele consiliului local^[1], cât și cele ale Adunării Populare a Găgăuziei^[2] sunt publice^[3]. Orice persoană interesată este în drept să asiste la aceste întruniri, precum și să participe, în condițiile legii, la orice etapă a procesului decizional.

Unele autorități din cadrul administrației publice locale, precum și membrii organului reprezentativ al Găgăuziei greșesc profund în dorința de a introduce acreditarea pentru presă, făcând trimitere la aplicabilitatea acesteia în cadrul Parlamentului.

Precizăm că autoritățile din administrația locală (primăriile), Adunarea Populară a Găgăuziei, precum și Parlamentul trebuie să respecte Legea privind transparența în procesul decizional^[4], act normativ care obligă autoritățile publice să permită accesul la ședințele pe care le desfășoară. Cu toate acestea, spre deosebire de primele două, accesul în incinta Legislativului este restricționat în virtutea faptului că legea^[5] permite Parlamentului să-și asigure transparența procesului decizional în conformitate cu propriul regulament^[6].

În condițiile accesului limitat al persoanelor în incinta Legislativului, restricție bazată, în principal, pe motive de securitate, acreditarea reprezentanților mass-media pe lângă Parlament se efectuează pentru asigurarea transparenței în activitatea acestuia^[7]. În aceste condiții, acreditarea nu constituie decât un mijloc de facilitare a accesului presei la evenimentele din Parlament (sălile de ședințe ale comisiilor, birourile administrației Parlamentului etc.), precum și de organizarea eficientă a activității jurnaliștilor în vederea informării operative a publicului larg despre activitatea parlamentarilor.

De altfel, în situația ipotetică în care primăriile sau Adunarea Populară a Găgăuziei ar condiționa accesul presei la ședințe prin obținerea unei acreditări, mass-media ar constitui o categorie defavorizată în raport cu orice altă persoană interesată să participe la ședințele autorităților.

Reamintim că împiedicarea accesului liber la ședințele consiliului local constituie o faptă pentru comiterea căreia legislația contravențională^[8] prevede amenzi ce pot varia între 1.500 și 3.000 de lei. Totodată, în cazul când este vorba despre împiedicarea intenționată a accesului și a activității jurnalistului, persoanele vinovate riscă să fie sancționate de legea penală cu amenzi de la 25.000 la 42.500 de lei, cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de până la 2 ani^[9].

[1] Art. 17 alin. (1) al Legii privind administrația publică locală: „Ședințele consiliului local sunt publice. Orice persoană interesată poate asista la ședințele consiliului local.”;

[2] Art. 29 al Regulamentului Găgăuziei: „Sesiunile plenare ale Adunării Populare sunt deschise. Orice persoană interesată poate fi prezentă la ședințele Adunării Populare, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.”;

[3] Art. 13 alin. (1) al Legii privind transparența în procesul decizional: „Ședințele din cadrul autorităților publice privind luarea de decizii sunt publice, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.”;

[4] Art. 3 al Legii privind transparența în procesul decizional: „Sub incidența prezentei legi cad următoarele autorități publice care elaborează proiecte de decizii: a) Parlamentul; f) autoritățile unităților teritoriale autonome cu statut juridic special; g) autoritățile administrației publice locale.”;

[5] Art. 7 alin. (2) al Legii privind transparența în procesul decizional: „Transparența procesului decizional în cazul Parlamentului se asigură în conformitate cu regulamentul acestuia.”;

[6] Art. 13 alin. (1) lit. i) al Regulamentului Parlamentului, aprobat prin Legea 797: „Biroul permanent al Parlamentului are următoarele atribuții: aprobă Regulamentul privind acreditarea reprezentanților mijloacelor de informare în masă pe lângă Parlament.”;

[7] Regulamentul privind acreditarea reprezentanților mijloacelor de informare în masă pe lângă Parlament;

[8] Art. 326¹ alin. (3) al Codului contravențional: „Împiedicarea accesului liber la ședințele consiliului local se sancționează cu amendă de la 30 la 45 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 45 la 60 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere”.

[9] Art. 180¹ al Codului penal: „(1) Împiedicarea intenționată a activității mass-media sau a jurnalistului, precum și intimidarea mass-media sau a jurnalistului pentru critică se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 650 unități convenționale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de până la 2 ani.

(2) Aceleași acțiuni săvârșite cu folosirea situației de serviciu se pedepsesc cu amendă în mărime de la 650 la 850 unități convenționale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de până la 4 ani.

(3) Acțiunile prevăzute la alin. (1) și (2):

a) săvârșite cu aplicarea violenței sau cu amenințarea aplicării ei;b) săvârșite de două sau mai multe persoane;c) însoțite de sustragerea sau deteriorarea materialelor sau echipamentului jurnalistului în scopul împiedicării activității jurnalistice, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 750 la 1350 unități convenționale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de până la 5 ani”.