Proiectul noii legi privind protecția datelor cu caracter personal și impactul acesteia asupra presei

La 8 mai, Guvernul a aprobat proiectul unei noi legi ce vizează protecția datelor cu caracter personal, invocată în multe situații drept scuză pentru a împiedica jurnaliștii să obțină ori să publice anumite informații. Cu ce noutăți vine proiectul unui potențial nou act normativ și cum s-ar putea răsfrânge asupra activității presei, aflați în cele ce urmează.

Generalități

Regula generală, aplicabilă dintotdeauna, este că prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu acordul subiectului datelor cu caracter personal. Altfel spus, bunăoară, pentru a înregistra sau publica imaginea, adresa sau orice alte informații referitoare la unele elemente specifice identității unei persoane este necesară obținerea consimțământului acesteia.

Când este vorba însă de activitatea presei și datele personale, în prezent, legea stabilește că acordul persoanei nu este necesar dacă prelucrarea are loc exclusiv în scopuri jurnalistice și se referă la:

• date care au fost făcute publice în mod voluntar și manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la
• date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat.

Noutățile proiectului

Documentul aprobat recent de Guvern conține nouă articole separate ce abordează, pe de o parte, datele cu caracter personal, și, de cealaltă parte, libertatea de exprimare și accesul la informație.

Așadar, dacă va ajunge să fie votată de Parlament, noua lege ce protejează datele cu caracter personal – inclusiv prevederile ce dictează obligația de a obține acordul subiectului de date – s-ar putea să nu fie aplicabilă în cazul activității mass-mediei.

Atenție! Acest lucru va fi posibil doar dacă sunt respectate următoarele condiții:

1. Prelucrarea să fie făcută cu intenția de a publica un material jurnalistic;
2. Publicarea materialului să fie de interes public;
3. Aplicarea prevederilor legii să fie incompatibilă cu realizarea scopurilor jurnalistice.

Ce înseamnă „scopuri jurnalistice”?

Noțiunea de scopuri jurnalistice se referă la activitățile ce au ca scop aducerea la cunoștința publicului a unor informații, opinii sau idei, indiferent de mijlocul de transmitere a acestora.^[1]

Așa cum remarcă autorii inițiativei legislative, această noțiune urmează a fi interpretată în sens larg și nu se limitează la jurnaliști sau instituții mass-media. Cu alte cuvinte, orice persoană care prelucrează date cu caracter personal cu scopul de a aduce la cunoștința publicului anumite informații, opinii sau idei poate îndeplini scopuri jurnalistice.

Condiția nr. 1: Prelucrarea să fie făcută cu intenția de a publica un material jurnalistic

Pentru ca această condiție să fie întrunită, nu este relevant dacă materialul jurnalistic a fost sau nu publicat ori diseminat public. Acest aspect ține de discreția editorială a autorului. Autorii inițiativei legislative însă punctează că este imperativ ca intenția de a publica să existe.

Condiția nr. 2: Publicarea materialului ar fi de interes public

Definirea a ceea ce poate constitui un subiect de interes public depinde de circumstanțele fiecărui caz. Interesul public se referă la chestiuni ce afectează publicul într-o asemenea măsură, încât acesta să manifeste un interes în mod legitim, care îi atrage atenția sau care îl privește într-o măsură semnificativă, în special pentru că afectează bunăstarea cetățenilor sau viața comunității.

Interesul public nu poate fi redus la curiozitatea publicului de informații despre viața privată a altora sau la dorința atingerii unei audiențe bazate pe detalii senzaționaliste. Pentru a se stabili dacă publicarea se referă la un subiect de o importanță generală, este necesar să se evalueze publicarea ca întreg, având în vedere contextul în care apare.

Condiția nr. 3: Aplicarea prevederilor legii să fie incompatibilă cu realizarea scopurilor jurnalistice

Pentru aprecierea existenței unei incompatibilități se va ține cont de prevederile specifice din lege, precum și de scopul exact pe care îl urmărește autorul materialului de presă. În multe cazuri, aplicabilitatea acestei condiții ar fi evidentă, deoarece ar fi imposibil de respectat deplin formalitățile și cerințele dictate de prevederile legii și, în același timp, de a atinge un scop jurnalistic. Cu titlu de exemplu, nu ar fi posibilă respectarea principiului prelucrării datelor cu caracter personal în mod transparent și efectuarea, în același timp, a unor activități de supraveghere sau investigații jurnalistice.

Important! Conform proiectului noii legi, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu va mai deține competența de a supraveghea sau sancționa cazurile de prelucrare a datelor cu caracter personal în scopuri jurnalistice. Astfel, cei care se vor considera prejudiciați prin activitatea presei vor trebui să se adreseze instanței de judecată pentru a cere constatarea încălcării dreptului la protecția datelor cu caracter personal.

[1] Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 februarie 2019, Cauza C-345/17, Buivids, § 53