Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova: pandemia, bătăliile politice, criza energetică și războiul au generat adevărate „seisme” în spațiul media

Centrul pentru Jurnalism Independent din Republica Moldova, alături de alte șase organizații neguvernamentale de media, semnalează că, pe parcursul ultimului an, libertatea presei în Republica Moldova continuă să se ciocnească cu multiple provocări. Cadrul juridic a înregistrat evoluții insuficiente pentru a stimula activitatea presei, iar jurnaliștii au continuat să se confrunte cu amenințări și intimidări în timp ce informau cetățenii despre evenimentele de interes public. Concluziile au fost incluse în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2021 – 3 mai 2022, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.

Memoriul trece în revistă problemele ce țin de (in)securitatea spațiului informațional din țară, accesul la informație, siguranța jurnaliștilor, aplicarea defectuoasă a legislației sau dificultățile financiare care au afectat presa independentă pe parcursul ultimului an.

În acest an, în contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, organizațiile semnatare ale memoriului și-au exprimat solidaritatea cu jurnaliștii care reflectă războiul declanșat de către Federația Rusă în Ucraina, precum și profundul regret în raport cu numărul mare  de profesioniști din domeniul mass-media care și-au pierdut viața în rezultatul crimelor de război comise de către statul agresor. 

Memoriul relevă că sustenabilitatea financiară a rămas o provocare pentru instituțiile mass-media. „Holdingurile afiliate politic, rezultate din îmbinarea nesănătoasă a afacerilor și politicului cu presa, au continuat să se remarce printr-o politică editorială servilă, iar acest amestec de interese face ca libertatea presei să fie în continuare amenințată”, se arată în document.  Perioada de după alegeri a fost marcată de regruparea forțelor politice. Relativa stabilitate politică de după alegeri a început să se erodeze pe fundalul crizei pandemice și al celei energetice, dar și al situației tensionate determinate de războiul din statul vecin. 

Autorii memoriului au remarcat pandemia, „bătăliile” electorale și politice, criza din sectorul energetic și războiul Rusiei împotriva Ucrainei drept principalele evenimente care au generat adevărate „seisme” în spațiul mediatic din țară. „Campania de vaccinare anti-COVID, criza energetică și agresiunea militară au completat lista subiectelor tradiționale predilecte pentru falsuri și dezinformare”.

În context, în document se arată că spațiul informațional din țară a rămas supus riscurilor majore de securitate, fiind inundat de produse media străine, în special din Federația Rusă. Potrivit autorilor memoriului, efectele dezinformării sistemice din partea Federației Ruse sunt greu de contracarat, iar eforturile legiuitorului de a stopa răspândirea informațiilor false nu au generat deocamdată rezultate palpabile.

Memoriul conține un șir de recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, care, dacă ar fi puse în practică, ar contribui la protejarea și încurajarea mass-mediei libere, în conformitate cu principiile unei societăți democratice. Printre altele, se recomandă îmbunătățirea procesului decizional al Consiliului Audiovizualului, pentru a proteja publicul de propaganda de război, fără a afecta libertatea presei; consolidarea capacităților instituționale și abilităților profesionale de contracarare a propagandei, a dezinformării și a falsurilor mediatice; îmbunătățirea legislației privind accesul la informație și asigurarea aplicării corecte și uniforme a legii și diminuarea influenței factorului politic asupra activității mass-mediei prin lărgirea sectorului presei independente; implementarea politicii publice juridico-economice care să asigure instituțiilor mediatice o activitate în condiții concurențiale  echitabile și transparente.

 

Share This

Copy Link to Clipboard

Copy