Ce protecție oferă jurnaliștilor noile prevederi din legislație, aplicabile din 14 februarie?

Începând de mâine, 14 februarie, jurnaliștii din Republica Moldova vor beneficia de un cadru legal consolidat împotriva intimidării, violenței, presiunilor și ingerințelor în activitatea lor profesională. Modificările operate la Codul penal și Codul contravențional introduc sancțiuni dure pentru faptele prejudiciabile îndreptate împotriva mass-mediei.

Noile prevederi nu aduc doar ajustări tehnice. Ele conturează un mesaj explicit că activitatea jurnalistică este protejată de lege, iar orice încercare de a o bloca, distorsiona sau controla abuziv poate atrage răspundere penală sau contravențională.

Împiedicarea activității mass-mediei devine o infracțiune clar structurată

Noua versiune a articolului 180/¹ din Codul penal sancționează explicit împiedicarea intenționată a activității mass-mediei sau a jurnalistului în legătură cu activitatea desfășurată. Ce înseamnă, mai exact, „împiedicare”? Legea enumeră expres mai multe forme, între care aplicarea violenței fizice sau amenințarea cu violență, deteriorarea echipamentului sau subminarea activității prin intermediul unui sistem informatic (de exemplu, atacuri online, acces neautorizat, sabotaj digital).

Pentru aceste fapte, încălcarea poate fi amendată cu între 27.500 și 42.500 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității între 150 și 200 de ore ori închisoare de până la trei ani. Este pentru prima dată când legea menționează expres componenta digitală a intimidării reporterilor, recunoscând realitatea în care presiunile asupra presei nu mai au loc doar fizic, ci și online.

Legea penală prevede sancțiuni mai dure atunci când fapta este comisă în circumstanțe agravante. Astfel, dacă împiedicarea activității jurnalistice este săvârșită, bunăoară, de două sau mai multe persoane, împotriva mai multor jurnaliști, prin folosirea situației de serviciu sau în timpul unei întruniri publice (miting, protest, manifestație), pedeapsa poate rezulta în amendă cuprinsă între 37.500 și 57.500 de lei sau muncă neremunerată între 180 și 240 de ore ori închisoare de la unu la cinci ani, cu posibilitatea interzicerii ocupării unor funcții pe o perioadă de până la cinci ani.

Includerea expresă a situațiilor în care se încearcă forțarea jurnalistului să-și divulge sursa reprezintă o consolidare directă a protecției secretului profesional, care e o garanție esențială a libertății presei.

Amenințarea cu moartea și vătămarea corporală = sancțiuni de până la șase ani de închisoare

În cele mai grave situații, atunci când fapta este comisă prin amenințare cu moartea sau când provoacă vătămare medie a integrității corporale ori a sănătății, pedeapsa devine și mai severă. Aceasta poate consta în închisoare de la trei la șase ani sau amendă între 50.000 și 75.000 de lei ori interdicția de a ocupa anumite funcții pe o perioadă de până la cinci ani.

Nu toate faptele ajung sub „umbrela” Codului penal. Ce prevede Codul contravențional?

Pe lângă sancțiunile penale, legea introduce două contravenții noi. Este vorba despre ultragierea jurnalistului, adică jignirea intenționată a onoarei, demnității sau reputației profesionale a jurnalistului aflat în exercițiul funcției. Această faptă va fi sancționată cu amendă între 500 și 1.500 de lei. Prevederea este similară protecției acordate altor categorii profesionale și are un rol preventiv.

Totodată, imixtiunea nejustificată în activitatea jurnalistului sau a redacției, atunci când fapta nu constituie infracțiune, va fi sancționată cu amendă între 1.500 și 3.000 de lei. Această normă acoperă situațiile de presiune sau blocaj administrativ care nu ating pragul penal, dar afectează libertatea exercitării profesiei.

Prin aceste modificări, statul recunoaște explicit că activitatea jurnalistică trebuie protejată împotriva intimidării și violenței, iar presiunile online sunt la fel de grave ca cele fizice. Intrarea în vigoare a noilor prevederi la 14 februarie marchează un pas important pentru consolidarea garanțiilor legale ale libertății presei în Republica Moldova. Rămâne, însă, esențial ca aceste norme să fie aplicate consecvent și eficient. Protecția juridică reală nu depinde doar de textul legii, ci și de modul în care acesta este pus în practică.