Ce sancțiuni riscă presa online în cazul publicării informației cu impact negativ asupra copiilor?

Imaginile unor copii și detalii pozitive sau negative din viața celor mici apar frecvent în buletinele de știri de la televizor, dar și pe Internet. Posturile TV se află în vizorul Consiliului Audiovizualului, care monitorizează și aplică sancțiuni atunci când furnizorii de servicii media nu respectă rigorile stabilite de lege pentru a nu afecta negativ minorii. 

Pentru că detaliile despre răspunderea juridică a presei online sunt mai puțin cunoscute publicului, Juristul Presei explică în ce cazuri și cum poate fi sancționată mass-media online atunci când publică informații cu impact negativ asupra copiilor. 

Știri ce dezvăluie identitatea minorei „care își crește copilul în sărăcie”, a minorei însărcinate, a copiilor „avocatului care ar putea fi privat de drepturile părintești” – sunt doar câteva mostre de încălcări atât a normelor de deontologie jurnalistică, cât și a normelor legale.

Cadrul juridic național conține o lege specială, care abordează mai multe aspecte legate de ocrotirea minorilor în mass-media. Este vorba despre Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației.

Acest act normativ instituie o serie de cazuri în care mijloacelor de informare în masă, inclusiv presei online, le este interzis să publice informații ce conține date cu caracter personal (imaginea, vocea, numele, prenumele etc.) ale minorilor. Este vorba despre situațiile în care:

1. Presa publică date cu caracter personal ale unui copil bănuit, acuzat ori condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni sau contravenții, fapt ce permite identificarea acestuia. Atenție! Interdicția nu se aplică în cazul în care minorul se ascunde de organele de drept ori de instanțele judecătorești.
2. Mass-media publică date cu caracter personal ale unui copil care este victima unei infracțiuni ori contravenții, ceea ce permite identificarea acestuia.
3. Presa dezvăluie datele cu caracter personal ale unui copil care fie şi-a provocat leziuni corporale ori a încercat să o facă, fie s-a sinucis ori a făcut o tentativă de sinucidere, ceea ce permite identificarea acestuia.
4. Materialul jurnalistic conține fotografii ale copiilor sau materiale video despre aceștia în contextul unor fenomene sociale negative, ceea ce permite identificarea copiilor.
5. Informația publicată jignește demnitatea copilului identificat și/sau lezează interesele sale superioare.

Pentru  încălcarea rigorilor legale privind protecția minorilor de impactul negativ al informației, presa, inclusiv cea online, riscă o amendă ce poate varia între 2.400 și 3.000 de lei în cazul persoanei fizice (jurnalistului). Totodată, în cazul persoanei juridice (instituției mass-media), amenda variază între 6.000 și 9.000 de lei, cu sau fără privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Această răspundere juridică este prevăzută de articolul 90 prim al Codului contravențional.

Campania de promovare a drepturilor digitale în Republica Moldova este desfășurată de CJI în cadrul proiectului „Greater Internet Freedom”, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui material ține de responsabilitatea CJI și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.