Centrul pentru Jurnalism Independent a decernat premiile Tulip Press Awards 2022
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în parteneriat cu Oficiul Ambasadei Țărilor de Jos la Chișinău, a decernat luni, 23 mai, premiile în cadrul celei de-a doua ediții a concursului Tulip Press Awards. Competiția a fost lansată în luna martie pentru a susține și aprecia eforturile jurnaliștilor/jurnalistelor care scot în evidență diverse aspecte ale (ne)respectării drepturilor omului în Moldova.
Concursul a încurajat fotojurnaliștii și jurnaliștii să abordeze în materiale de presă (scrise și fotografice) diverse subiecte legate de respectarea drepturilor omului, pentru a sensibiliza publicul cu privire la această tematică în Republica Moldova, dar și pentru a responsabiliza autoritățile.
Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, a menționat în discursul său din cadrul ceremoniei de premiere că cei șase câștigători ai concursului au scris istorii care trebuie auzite și care pot iniția schimbarea. „Istoria unui om care s-a confruntat cu discriminarea rasială, povestea străinului din oglinda ce reflectă istoria persoanelor transgender în Moldova, istoria lui Daniel care s-a confruntat cu violența în grădiniță, istoriile refugiaților discriminați pe criteriul etnic, cea a fetei din Tvardița, violată de colegii ei – toate aceste istorii trebuie spuse și abordate într-un mod care ar contribui la schimbarea de atitudini, percepții și acțiuni. Felul în care premianții Tulip Press Awards au reflectat aceste istorii contribuie la respectivele schimbări. Mulțumim partenerilor de la CJI pentru organizarea concursului și participanților care se dedică jurnalismului pentru drepturile omului”, a conchis Floris van Eijk.
Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, a remarcat interesul jurnaliștilor și jurnalistelor pentru tematica drepturilor omului. „Ne bucură să constatăm că, în ultima perioadă, aceste subiecte se regăsesc tot mai mult pe agenda mass-media. Este foarte important ca publicul să aibă în persoana mass-media un aliat care îi va ajuta să afle mai multe despre drepturile sale și să le apere atunci când este nevoie. Am observat, în ultimii ani, că presa poate să influențeze nu doar percepțiile, dar poate răsturna și guverne. Prin urmare, puterea mass-mediei nu poate fi neglijată. Prin concursul Tulip Press Awards vrem să încurajăm și alți colegi să abordeze în materialele lor subiecte care vizează (ne)respectarea drepturilor omului în Moldova”, a spus directoarea executivă a CJI.
Secțiunea Presa online/Presa scrisă
Georgeta Carasiucenco, Moldova.org
Georgeta Carasiucenco a descris în materialele sale calvarul prin care trec victimele violului în Moldova, dar și modul în care reacționează instituțiile statului la astfel de cazuri. De asemenea, jurnalista a fost o zi voluntară la Manejul de Atletică Ușoară din Chișinău, unul dintre centrele de adăpostire a refugiaților din Ucraina, unde a găsit „rasism, intoxicații și sărăcie”.
Premierea în cadrul acestui concurs este o apreciere și o recunoaștere a eforturilor pe care le întreprind în domeniul promovării drepturilor omului. Este o încurajare că ceea ce fac este un lucru bun și un pas înainte pentru o societate fără prejudecăți, rasism și stereotipuri”, a precizat Georgeta Carasiucenco.
Secțiunea Presa online/Presa scrisă
Marina Gorbatovschi, Ziarul de Gardă
Marina Gorbatovschi a scris despre două subiecte extrem de sensibile – violența asupra copiilor din grădinițe și soarta copiilor abandonați.
În materialele mele nu am prezentat doar problema încălcării drepturilor omului, ci și soluțiile de prevenire a acestor fenomene, în speranța ca autoritățile responsabile, dar și societatea să intervină și să întindă o mână de ajutor victimelor. Acest premiu ne încurajează să scriem în continuare pe diverse tematici care vizează respectarea drepturilor omului în Moldova. Mulțumim CJI și Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău pentru această apreciere”, a menționat Marina Gorbatovschi.
Secțiunea Presa online/Presa scrisă
Tatiana Beghiu, Moldova.org
Tatiana Beghiu de la Moldova.org a descris istoria de viață a unei tinere bolnave de epilepsie și a unei persoane care se percepe „străină în oglindă”.
Cu ceva timp în urmă, la Moldova.org am lansat proiectul „Printre noi”, în care ne-am propus să vorbim despre oamenii de lângă noi, pe care îi judecăm, pe care nu-i înțelegem și adesea îi ofensăm. Păstrând anonimatul, le-am oferit eroilor posibilitatea să vorbească despre lucruri pe care, probabil, nici măcar rudelor nu au avut curajul să le povestească. Și asta a redus distanța dintre jurnaliști și eroii noștri. Aceasta este, de fapt, sarcina jurnalistului – să povestească și să scoată în evidență lucruri despre care uneori se vrea a fi trecute sub tăcere”, a relatat Tatiana Beghiu.
Secțiunea Presa online/Presa scrisă
Polina Cupcea, Oameni și Kilometri
Polina Cupcea a descris istoria lui Mohamed, un cetățean sirian, care s-a ciocnit în Moldova de ceea ce legea califică drept „instigare la discriminare” și „segregare rasială” și a descris istoriile câtorva persoane considerate în țara noastră „altfel”.
În spațiul nostru post-sovietic este foarte greu să faci jurnalism adevărat. Dar nu este imposibil. Acest premiu îmi dă curajul și puterea să cred că imposibilul poate fi posibil. Că istoriile tuturor oamenilor și drepturile acestora, care rămân pe hârtiile birocrației, nepăsării, lipsurilor și pe care încerc să le documentez în profunzime, multe dintre care au schimbat viața acestor oameni sau a unor comunități – reprezintă acea forță care mișcă atât drepturile, cât și jurnalismul, și societatea în general. Dedic acest premiu tuturor eroilor mei, care sunt de o frumusețe și demnitate aparte și care reprezintă cea mai mare parte a societății noastre. De asemenea, dedic acest premiu drepturilor eroilor mei de a se bucura în egală măsură de dreptul la sănătate, la educație, la muncă decentă, la odihnă, la demnitate, la respect”, spune Polina Cupcea.
Secțiunea Presa online/Presa scrisă
Nadejda Coptu, NewsMaker
Nadejda Coptu a descris experiența de voluntară a activistei pentru drepturile omului Tatiana Kebak la punctul de control Palanca, în condiții de război, și a analizat cum a fost anchetat un caz de viol produs acum un an la Tvardița.
Unul dintre textele cu care m-am înscris la concurs a fost despre violul din Tvardița. Acest caz reflectă, de fapt, iadul prin care trec victimele violurilor în Moldova. Deseori, acestea nu sunt apărate nici de stat, nici de cei apropiați. Primul meu longread despre viol a fost scris acum aproape patru ani. Îmi amintesc cât de frapată am fost să aflu că circa 70% dintre femei se tem să povestească ce li s-a întâmplat. Datele sunt de-a dreptul alarmante. După patru ani, văd în aceste cifre istoriile unor oameni care mă înconjoară: prietene, cunoscute, vecine, eroine ale interviurilor. Este foarte important să li se spună: nu ești vinovată”, a menționat Nadejda Coptu.
Secțiunea Fotografie
Natalia Munteanu, Gazeta de Chișinău
Natalia Munteanu a abordat în fotografiile sale două subiecte care ne afectează sănătatea și ne încalcă dreptul la un mediu curat – poluarea apelor și gunoiștile neautorizate.
Sunt pasionată de ecologie și tot ce înseamnă natură, iar prin fotografie combin, de fapt, două pasiuni – ecologia și fotografia. În ultimul an am început să abordez tematica ecologică prin prisma drepturilor omului pentru că mi-am dat seama că, prin gunoiștile neautorizate și apele murdare, sunt încălcate flagrant drepturile omului și anume dreptul la sănătate și dreptul la un mediu curat. Prin ceea ce publicăm noi, jurnaliștii, încercăm să convingem cetățenii că ei au dreptul la sănătate și la un mediu curat. De asemenea, ei au tot dreptul să solicite autorităților asigurarea respectării acestor drepturi”, a precizat Natalia Munteanu.
Premii
Toți cei șase câștigători de la cele două categorii – Presa online/Presa scrisă și Fotografie – au primit câte un premiu în valoare de 300 de euro fiecare.
Menționăm că la concursul Tulip Press Awards, ediția 2022, la Secțiunea Fotografie au fost admise 5 dosare, iar la Secțiunea Presa online/Presa scrisă – 22 de dosare.
Concursul este organizat de CJI cu suportul financiar al Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.