CJI a decernat premiile Tulip Press Awards 2025

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în parteneriat cu Ambasada Țărilor de Jos la Chișinău, a decernat marți, 13 mai, premiile în cadrul celei de-a cincea ediții a concursului Tulip Press Awards. Competiția a fost lansată în luna martie, în contextul Zilelor Libertății Presei, pentru a aprecia curajul, empatia și profesionalismul jurnaliștilor și jurnalistelor care aleg să spună istorii greu de spus, dar care contează.

Decernarea premiilor a fost precedată de discuții în cadrul Human Right Media Talk, care au scos în evidență problemele și provocările cu care se confruntă jurnaliștii în relatarea subiectelor referitoare la (ne)respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Împreună cu moderatoarea panelului, Ecaterina Vâlcu, jurnalista Cristina Platas de la Diez.md a vorbit despre rolul presei în educarea societății în raport cu diverse aspecte ale drepturilor omului prin prisma materialelor pe care le-a documentat despre femicid și porn revenge, iar jurnalista  Malvina Cojocari de la Cu Sens a discutat despre cât este de important ca presa să reflecte încălcările drepturilor omului împotriva grupurilor vulnerabile. Jurnalista Daniela Calmîș a intervenit online în discuție și a vorbit despre dilema cu care se confruntă jurnaliștii atunci când raportează despre abuzuri ale drepturilor omului, în special, în sistemul centrelor de plasament, iar Ilinca Televca de la Oameni și Kilometri a abordat subiectul sănătății mintale și cum ar putea contribui presa la reducerea stigmei și schimbarea percepțiilor. Alina Mihalkina de la Most a vorbit despre protecția drepturilor omului în spațiul cibernetic.

În cadrul ceremoniei de premiere, Excelența Sa Fred Duijn, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, a apreciat efortul jurnaliștilor care abordează teme legate de drepturile omului. „Astăzi am avut parte de discuții valoroase despre respectarea și promovarea drepturilor fundamentale. Mă bucur să constat că munca dumneavoastră contribuie activ la consolidarea responsabilității, a spiritului de dreptate și a echității în societate. Prin dedicația și inspirația de care dați dovadă, reușiți nu doar să informați, ci și să influențați pozitiv realitatea. Sunt conștient că juriul a avut o misiune dificilă, având de ales dintre numeroase materiale valoroase, realizate cu profesionalism. Tocmai de aceea mă simt onorat să înmânez aceste premii, care recunosc excelența în jurnalism”, a declarat ambasadorul.

Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, și-a exprimat satisfacția că, în Republica Moldova, există redacții care includ constant pe agenda lor subiecte legate de drepturile omului. „Mă refer la acele redacții care înțeleg că rolul presei este mai mult decât a face copypaste din rapoarte sau comunicate de presă. Presa are menirea de a da voce celor care, de regulă, nu se regăsesc în prim-planul mass-mediei – persoanelor marginalizate, vulnerabile, ignorate. De asemenea, presa are datoria de a investiga abuzurile, indiferent dacă acestea sunt comise de autorități, de forțele de ordine sau de reprezentanți ai mediului de afaceri. Este esențial ca aceste cazuri să fie aduse în atenția publicului, în speranța că astfel vor fi aplicate și sancțiuni. Vă mulțumim pentru tot ceea ce faceți și vă încurajăm să continuați, iar noi vom încerca să vă fim alături și în următorii ani”, a conchis Nadine Gogu.

În opinia Vioricăi Zaharia, membră a juriului Tulip Press Awards 2025, „concursul arată în fiecare an că în jurnalismul de la noi se cristalizează un nucleu de jurnaliști care abordează absolut profesionist și cu respect pentru demnitatea umană subiecte sensibile ca abuzul sexual, discriminarea, violența în familie și altele”. „Asta ajută la educarea societății și poate încuraja potențialele victime ale abuzurilor să aibă încredere și să solicite ajutor, în loc să-și trăiască dramele în tăcere. Singurul regret a fost că nu avem mai mult de trei locuri per categorie. În unele cazuri câteva zecimi au făcut diferența. De aici a venit ideea, iar organizatorii au susținut-o, să oferim, pentru prima dată, și mențiuni. Un asemenea jurnalism merită cu siguranță susținut și încurajat”, consideră Viorica Zaharia.

Câștigătorii și câștigătoarele ediției din acest an a concursului Tulip Press Awards sunt:

Polina Cupcea, Oameni și Kilometri

În articolul „Tu știi cine e, mamă”, Polina Cupcea de la Oameni și Kilometri a investigat cazul fetiței de 11 ani care a născut un copil, relevând eșecurile autorităților în protejarea minorilor. Deși oficialii susțin că au acționat „exemplar”, ancheta jurnalistică relevă o lipsă gravă de coordonare între instituțiile responsabile – educație, asistență socială, sănătate și justiție – care a permis ca fetița să rămână în aceeași locuință cu presupusul agresor chiar și după ce sarcina a fost descoperită.

De asemenea, în articolul „Mă tem pentru viața mea” Polina a relatat povestea mătușii Iulia, o femeie în vârstă dintr-un sat din centrul Moldovei, care trăiește de peste 50 ani sub teroarea soțului său violent, moș Vasile. Deși bărbatul a fost condamnat de șase ori pentru violență în familie și încălcarea ordinelor de protecție, pedepsele blânde și lipsa unor măsuri eficiente de reabilitare au permis ca agresorul să recidiveze constant.

Daniela Calmîș, Ziarul de Gardă

Jurnalista Daniela Calmîș de la Ziarul de Gardă a dezvăluit în articolul „Beneficiarii” abuzului  situațiile grave comise asupra persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale din Centrul de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități Adulte (CPTPD) din Bădiceni, raionul Soroca. Investigația documentează cazuri de muncă forțată, violență fizică și abuzuri sexuale, în care rezidenții sunt exploatați de angajații centrului, fiind recompensați cu țigări, alcool sau sume infime de bani.

În partea a doua a aceleiași investigații, Daniela a scos în evidență eșecul reformei dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova. Deși autoritățile s-au angajat în 2018 să integreze social 50% dintre rezidenții centrelor de plasament, până în prezent doar 10% au fost reintegrați, iar rata deceselor în aceste instituții a crescut semnificativ.

Tatiana Beghiu, Moldova.org

Subiectul persoanelor cu dizabilități a fost abordat și de Tatiana Beghiu de la Moldova.org. În articolul „Școala lui Ștefănel”  autoarea a explorat provocările cu care se confruntă elevii cu dizabilități în sistemul educațional din Republica Moldova, prin povestea lui Ștefănel, un băiat din Soroca. Deși legislația promovează educația incluzivă, în practică, elevii ca Ștefănel se confruntă cu obstacole semnificative: lipsa infrastructurii adaptate, prejudecăți din partea comunității și sprijin insuficient din partea autorităților. Articolul subliniază necesitatea unei implicări mai active a autorităților și a comunității pentru a asigura o educație echitabilă și accesibilă tuturor copiilor, indiferent de abilitățile lor.

În materialul „O copilărie între sticlă și curea. Povestea Feliciei”, Tatiana a relatat experiența traumatizantă a unei tinere din Chișinău, crescută într-un mediu familial marcat de alcoolism, violență domestică și abuz emoțional. Inițial, copilăria Feliciei a fost una fericită, însă odată cu apariția alcoolului în viața mamei, atmosfera din familie s-a deteriorat rapid. Tatăl, fost militar, a devenit violent, iar sora mai mare, preluând rolul de părinte, a început să o pedepsească fizic. După divorțul părinților, Felicia a rămas în grija tatălui și a noii sale soții, care a continuat abuzurile. La vârsta de 23 de ani, Felicia încearcă să-și înțeleagă trecutul și să-și construiască o identitate, în pofida traumelor suferite în copilărie.

Daria Slobodcicova, NewsMaker

Daria Slobodcicova de la NewsMaker a descris viața comunității rușilor lipoveni din Delta Dunării, județul Tulcea, România. Lipovenii sunt descendenți ai vechilor credincioși ruși care, în urmă cu trei secole, au plecat din Rusia din cauza reformelor religioase și s-au stabilit în această regiune. În prezent, trăiesc în sate precum Slava Rusă, Slava Cercheză, Sarichioi și Jurilovca, păstrându-și limba, tradițiile și cultura distinctă. Comunitatea vorbește în continuare limba rusă și își educă copiii în spiritul tradițiilor strămoșești. Deși România este membră a Uniunii Europene de 18 ani, lipovenii se simt parte integrantă a societății românești, fără a-și pierde identitatea culturală.

Într-un alt articol, Daria a povestit cum trăiesc găgăuzii din Ucraina și ce au în comun cu cei din Moldova”. A examinat viața comunității găgăuze din sudul Ucrainei, în contextul războiului și al relațiilor cu găgăuzii din Moldova. Găgăuzii, un popor de origine turcică, s-au stabilit în regiunea Bugeac, acum împărțită între Moldova și Ucraina. În pofida granițelor politice, comunitățile găgăuze din ambele țări împărtășesc o identitate culturală comună. Reportajul evidențiază modul în care războiul din Ucraina a afectat viața găgăuzilor ucraineni, dar și cum aceștia mențin legături cu rudele și prietenii din Moldova, unde discuțiile despre „lumea rusă” devin tot mai frecvente. Articolul oferă o perspectivă asupra modului în care identitatea etnică și culturală se păstrează și se adaptează în fața provocărilor geopolitice actuale.

Diana Preașcă, Moldova.org

Generații întregi au fost crescute cu percepția că o palmă dată copilului pentru șotia făcută este o normalitate. În reportajul „Bătaia nu e ruptă din rai”, jurnalista Diana Preașcă de la Moldova.org a discutat cu cinci moldoveni despre impactul violenței asupra copiilor. De ce părinții își lovesc copiii? Pot cei mici să fie educați doar cu cuvântul? Care este linia roșie care nu poate fi trecută în educația copiilor?, sunt doar o parte din întrebările la care au răspuns intervievații, ajungând cu toții la concluzia că „bătaia nu este ruptă din rai”.

Într-un alt reportaj, jurnalista a abordat subiectul religiei, încercând să găsească răspuns alături de invitații săi la întrebarea „De ce ne schimbăm religia?”.

Andrei Captarenco și Viorica Tataru, proiectul „Peste PRUT”, TV 8

Reportajul realizat de Viorica Tătaru și Andrei Captarenco prezintă povestea unui profesor român care traversează zilnic granița Nistrului pentru a preda în limba română elevilor din regiunile separatiste ale Transnistriei. Acest gest simbolizează lupta pentru libertate, adevăr și identitate românească într-un spațiu marcat de cenzură. Deși elevii și profesorii din acea zonă se confruntă cu presiuni și riscuri, aceștia aleg să învețe și să trăiască liber, păstrând cultura și limba română.

În cel de-al doilea reportaj, jurnaliștii analizează transformările politice recente din Republica Moldova, evidențiind faptul că, în pofida presiunilor externe, tot mai mulți cetățeni — inclusiv etnici ruși — aleg deschis calea pro-europeană a Republicii Moldova.

De asemenea, la propunerea membrilor juriului care au analizat materialele expediate la concurs, în acest an au fost oferite, în premieră, și două mențiuni, câte una la fiecare din cele două secțiuni. La secțiunea Presa Online/Presa scrisă mențiunea i-a fost acordată Luminiței Cauliuc de la Ziarul de Gardă, iar la secțiunea Video – jurnalistului de la Proiecul Media Cu Sens, Vlad Țurcan.

În materialele sale Luminița Cauliuc a abordat fenomenul violenței domestice în Republica Moldova, evidențiind atât amploarea problemei, cât și eforturile de reabilitare a agresorilor prin consiliere psihologică și programe de probațiune. De asemenea, jurnalista a descris istoria unei adolescente din Florești care un an de zile a fost abuzată de tatăl său vitreg.

Jurnalistul Vlad Țurcan a relatat cazul lui Valentin Cebotari, mediator comunitar de etnie romă în orașul Glodeni, care se confruntă cu discriminare din partea autorităților locale. În articolul „La vot prin obstacole” jurnalistul a evidențiat dificultățile întâmpinate de persoanele cu dizabilități în exercitarea dreptului la vot în Republica Moldova.

Cei șase câștigători și câștigătoare de la cele două categorii – Presa online/Presa scrisă și Video – au primit diplome, trofee și câte un premiu în valoare de 300 de euro fiecare.

Deținătorii celor două mențiuni au primit diplome și câte un premiu în valoare de 100 de euro fiecare.

Menționăm că la concursul Tulip Press Awards, ediția 2025, au fost depuse 30 de dosare, 14 dosare la secțiunea Video și 16 dosare la secțiunea Presa scrisă/Presa online.

Concursul este organizat al cincilea an consecutiv de CJI cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău.