CJI a decernat premiile Tulip Press Awards 2026

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în parteneriat cu Ambasada Țărilor de Jos la Chișinău, a decernat joi, 7 mai, premiile în cadrul celei de-a șasea ediții a concursului Tulip Press Awards. Competiția a fost lansată în luna martie, în contextul Zilelor Libertății Presei.

Tradițional, decernarea premiilor a fost precedată de discuții în cadrul Human Rights Media Talk. Împreună cu moderatoarea panelului, Ecaterina Vâlcu, discuțiile au evidențiat problemele și provocările cu care se confruntă jurnaliștii și jurnalistele în relatarea subiectelor referitoare la (ne)respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Liliana Botnariuc, de la Rise.md, a abordat provocările cazului „Meșteșug”, prin prisma protecției victimelor. Reflectarea în presă a cazului a contribuit nu doar la informare și sensibilizare, ci și la anumite acțiuni întreprinse de autorități. Veronica Gherbovețchii, de la Fără Filtre, a vorbit despre cazul pesticidelor – o investigație privind lipsa acțiunilor din partea autorităților și nivelul scăzut de conștientizare a pericolului la care este expusă comunitatea. Lilia Zdibneac, de la Diez.md, a discutat despre rolul presei în educarea audienței, iar Ana-Alexandrina Tambur, de la NordNews, a subliniat importanța reflectării subiectelor sensibile într-un mod etic și corect. Ecaterina Dubasova, de la NewsMaker, a evidențiat importanța mediatizării situației drepturilor omului în stânga Nistrului, rolul presei de a face advocacy, protejarea victimelor represiunilor și, prin aceasta, în apropierea celor două maluri ale Nistrului.

În cadrul ceremoniei de premiere, Excelența Sa Fred Duijn, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, a menționat că premiile Tulip Press Awards reprezintă o încurajare pentru jurnaliștii care aleg să scrie pe subiecte referitoare la drepturile omului. „Sperăm că istoriile dvs. fac diferența. Nu este ușor să scrii și să realizezi fotografii pe aceste subiecte. Uneori este greu, trebuie să dați dovadă de multă rezistență, dar, cu siguranță, este o muncă extraordinar de imprtantă, iar noi vă susținem în acest proces”, a spus ambasadorul.

Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, a menționat că Tulip Press Awards reprezintă mai mult decât o simplă ceremonie de premiere. „Este un eveniment care pune în valoare excelența în jurnalism, dar și curajul profesional al celor care aleg să reflecte subiecte legate de respectarea drepturilor omului, chiar și în contexte dificile, contribuind astfel la promovarea demnității umane. Semnificația acestui premiu devine cu atât mai importantă în condițiile în care, în ultimul timp, constatăm o reducere graduală a calității conținutului mediatic, iar numărul materialelor jurnalistice realizate cu rigoare și angajament față de interesul public este în scădere. Din acest motiv, este esențial să susținem și să încurajăm instituțiile media să continue să facă jurnalism de calitate, să trateze cu responsabilitate subiectele sensibile și să ofere voce celor care, de multe ori, rămân neauziți”, a menționat Nadine Gogu.

Câștigătoarele ediției din acest an a concursului Tulip Press Awards sunt:

Secțiunea Presa online/Presa scrisă

Liliana Botnariuc, Rise.md

În cele două articole expediate la concurs –  „Cazul Boris Meșteșug: concedierea și plângerea unei paciente” și „Medic cercetat penal pentru violul a două fetițe continuă să activeze la Spitalul de Psihiatrie și o maternitate”, publicate pe platforma Rise Moldova, Liliana Botnariuc descrie cazul medicului Boris Meșteșug, care, deși a fost cercetat penal pentru abuzuri sexuale asupra unor minore, a continuat să activeze în sistemul medical ani de zile din cauza lacunelor juridice și a lipsei unei condamnări definitive. Ulterior a fost suspendat, repus în funcție și, în final, concediat sub presiunea publică.

Ecaterina Dubasova/Olga Gnatcova, NewsMaker

Longread-ul „В тюрьму – за «оскорбления», штраф – за чайлдфри”, publicat de Ecaterina Dubasova și Olga Gnatcova pe NewsMaker, se referă la Transnistria – un teritoriu separat de facto de Republica Moldova, unde, de-a lungul ultimelor decenii, s-a consolidat un sistem politic, economic și juridic propriu, influențat de Rusia. Materialul analizează dependența energetică, rolul trupelor ruse, dificultățile reintegrării, dar și modul în care regiunea funcționează ca un spațiu gri, evidențiind că soluționarea conflictului rămâne incertă și complicată în actualul context geopolitic.

Într-un alt articol – „Кузьмичева оставляют умирать в приднестровской тюрьме. При чем тут «Шериф», Плахотнюк и Кишинев?”, Ecaterina Dubasova relatează cazul fostului ministru de interne al regiunii transnistrene, Ghenadi Kuzmicev. Acesta este considerat de susținătorii săi drept deținut politic și rămâne încarcerat în condiții dificile, în pofida solicitărilor de eliberare. Materialul explică cum ar fi fost răpit în 2018 pe teritoriul controlat de Chișinău și transferat în Transnistria, sugerând posibile legături politice, inclusiv suspiciuni privind implicarea unor actori din Republica Moldova, precum Vladimir Plahotniuc. Articolul evidențiază limitările autorităților constituționale în soluționarea cazului și în protejarea drepturilor omului în regiune.

Natalia Taișina, SP

În articolul «Я увидел, сколько у ромов проблем»: как Василий Преда помогает ромской общине в Единцах, jurnalista Natalia Taișina de la SP, prezintă activitatea lui Vasilii Preda, un lider implicat în sprijinirea comunității rome. Confruntându-se direct cu realitatea din teren, acesta a realizat amploarea problemelor sociale cu care se confruntă romii – sărăcie, acces limitat la educație, discriminare și lipsa documentelor. Acum încearcă să-i ajute prin mediere, sprijin administrativ și inițiative locale. Materialul subliniază că schimbarea este dificilă și lentă, dar posibilă prin implicare constantă, dialog cu autoritățile și creșterea încrederii comunității în instituții, evidențiind rolul esențial al unor astfel de persoane în reducerea marginalizării.

De asemenea, jurnalista a relatat istoria unei familii din Moldova care luptă pentru viitorul copilului lor cu deficiențe de auz. În articolul „Услышать мир заново: как одна семья в Молдове борется за будущее своих детей”, jurnalista a descris dificultățile emoționale și financiare prin care trec părinții pentru a-i oferi copilului șansa de a „auzi lumea din nou”, inclusiv tratamente costisitoare și necesitatea achiziționării unor dispozitive speciale. Materialul scoate în evidență importanța intervenției timpurii și sprijinul comunității, arătând cum, în pofida obstacolelor, familia continuă să spere și să depună eforturi pentru integrarea copilului în societate.

Secțiunea Video

Cristina Roșca, Suntparinte.md

În materialul video „Talent fără etichete: Maxim Bivol dă viață desenelor prin plastilină și studiază cofetăria”, Cristina Roșca de la Suntparinte.md a relatat istoria unui tânăr diagnosticat cu autism. Autoarea spune că „povestea lui Maxim este despre curaj, talent și puterea de a transforma diferențele în forță. Autismul nu i-a pus limite. I-a dat o voce și talent”. Maxim Bivol transformă bucăți simple de plastilină în creații care impresionează și emoționează. Diagnosticul de autism nu i-a umbrit niciodată talentul, iar astăzi el își urmează visurile cu încredere. Este elev la Școala Profesională nr. 2, unde învață meseria de cofetar și muncește zi de zi pentru a-și construi viitorul.

De asemenea, jurnalista a prezentat povestea unei eleve cu deficiențe de auz. În materialul „Incluziune nu doar pe hârtie: O școală care învață să fie mai prietenoasă pentru copiii cu CES”, Cristina Cucoș a relatat calea parcursă de Anghelina pentru a se integra în societate – una plină de provocări, drumuri lungi și răspunsuri întârziate. Astăzi, eleva se pregătește de examenele din clasa a IV-a și, în acești patru ani, a reușit să crească, să învețe și să demonstreze că, atunci când există sprijin, orice copil își poate atinge potențialul.

Natalia Strogoteanu, Cu Sens

Reportajul „Liber de droguri după gratii”, scris de Natalia Strogoteanu de la Cu Sens, descrie un program de reabilitare pentru deținuții dependenți de droguri din Penitenciarul nr. 9 de la Pruncul. Acolo funcționează o comunitate terapeutică în care participanții, în mod voluntar, urmează un proces de recuperare și reintegrare în societate, sprijiniți inclusiv de foști consumatori deveniți acum mentori. Prin exemplul lui Andrian Berdaga, care a petrecut ani în detenție și a reușit să renunțe la dependență, reportajul evidențiază că schimbarea este posibilă chiar și după gratii. În același timp, materialul denotă faptul că programul rămâne subutilizat din cauza lipsei de informare și a reticenței deținuților, în pofida beneficiilor pe termen lung pentru reintegrarea lor în societate.

În reportajul „Supraviețuitoarea abuzurilor și injustiției”, jurnalista a descris povestea unei femei, victimă a sclaviei și abuzurilor sexuale la o fermă dintr-un sat din raionul Soroca. Femeia, cu o dizabilitate intelectuală, a fost luată de la un internat din nordul țării sub pretextul de a fi „mireasa lui Gheorghe”. Abuzatorii au scăpat de pedeapsă în instanțele de judecată naționale, însă CtEDO a condamnat Republica Moldova pentru o serie de încălcări grave. Astfel, statul trebuie să-i plătească femeii prejudicii morale în sumă de 35 000 de euro și 8 587 de euro pentru costuri și cheltuieli. Autoarea reportajului a aflat cine se face vinovat de aceste nereguli.

Eugenia Apostu, Jurnal TV/Radio Europa Liberă

În reportajul realizat la Jurnal TV – „Are Sindromul Down și e sprijinul mamei”, Eugenia Apostu a prezentat istoria unui bărbat de 40 de ani cu Sindromul Down, de la Cărpineni,  care are grijă de mama sa bolnavă. „În timp ce societatea încă îi limitează șansele, el demonstrează că responsabilitatea, curajul și iubirea nu țin cont de diagnostic”, spune jurnalista.

Într-un alt reportaj realizat pentru Radio Europa Liberă – „Elev la 39 de ani. Povestea mediatorului comunitar din satul Chetrosu”, jurnalista a relatat istoria mediatorului comunitar din s. Chetrosu, r-n Drochia, Artur Cebotari. „La 39 de ani, acesta învață la colegiul agricol din Țaul, Dondușeni. Soția sa îi e colegă de grupă, iar fiul lor, care e în clasa a IX-a, li se va alătura la toamnă. Prin exemplul familiei sale, Artur vrea să încurajeze copiii romi să facă studii”, spune Eugenia Apostu.Natalia Strogoteanu, Cu Sens • Eugenia Apostu, Jurnal TV/REL

Premii

Cei șase câștigători și câștigătoare de la cele două categorii – Presa online/Presa scrisă și Video – au primit diplome, trofee și câte un premiu în valoare de 300 de euro fiecare.

La concursul Tulip Press Awards, ediția 2026, au fost depuse 28 de dosare, 16 dosare la secțiunea Video și 12 dosare la secțiunea Presa scrisă/Presa online.

Concursul este organizat al șaselea an consecutiv de CJI cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău.