CJI a lansat un nou studiu privind piața mass-media din Republica Moldova. Realități și tendințe în 2025

Audiovizualul din Republica Moldova va continua să se dezvolte atât timp cât rămâne sursa cea mai de încredere de informare pentru cetățeni, dar, având în vedere că rețelele sociale au preluat rolul de principală sursă de informare pentru public, se vor menține pe piață televiziunile care vor reuși să se adapteze mai rapid la noile realități și care nu vor ignora noua paradigmă a jurnalismului. Aceasta este una dintre concluziile studiului „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe în 2025”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), marți, 22 iulie. Cercetarea este o radiografie complexă a situației mass-media din țara noastră, care oferă date de referință despre domeniul audiovizualului, presa scrisă, cea online și rețelele sociale.

Studiul arată că sectorul audiovizualului a cunoscut metamorfoze esențiale și a devenit mai sănătos, inclusiv prin efortul Consiliului Audiovizualului de a implementa normele legale. „Destructurarea și eliminarea holdingurilor mediatice afiliate politic, ca parte a procesului de «dezoligarhizare a țării», a impulsionat pluralismul în audiovizual, a îmbunătățit regimul juridic al proprietății și a oferit șanse reale de concurență loială în domeniu. Aceste șanse sunt, însă, deseori ratate din cauza unor tentative periodice de a revitaliza holdinguri mediatice vechi ori de a crea altele noi. Încercările sunt resimțite mai intens în preajma alegerilor, iar în Republica Moldova se desfășoară alegeri trei ani consecutiv”, potrivit cercetării.

Studiul subliniază că cea mai mare parte dintre furnizorii de servicii media se confruntă cu bugete austere, invocând criza economică interminabilă. „În același timp, o parte dintre aceștia au reclamat penurie pecuniară și atunci când lipseau crizele, iar altă parte au dezvoltat și dezvoltă afacerea și în condiții de criză. Vor rămâne și se vor dezvolta furnizorii de servicii media deschiși către inovație, cei care vor reuși să utilizeze pe scară largă instrumente de inteligență artificială, pentru eficientizarea activităților dificile și costisitoare”, arată analiza.

Între timp, segmentul presei scrise continuă să se restrângă, ca o consecință a dezvoltării tehnologiilor informaționale, care oferă fostelor categorii de abonați alte oportunități și modelează noi obiceiuri de consum al informației. Cu toate acestea, presa scrisă își menține încă poziția în Republica Moldova și, cel puțin pe termen scurt, își va menține prezența, inclusiv datorită faptului că, în 2024, statul a subvenționat pentru prima dată, din bugetul public, cheltuielile de distribuție a presei.

Pe de altă parte, presa online este singurul tip de mass-media care e în afara pericolului de dispariție, dar provocarea cea mai mare pentru ea – sustenabilitatea economică – va rămâne și în următorii ani. Totodată, presa online va continua să se dezvolte, probabil, cu accent pe conținuturi de nișă, deși mai este loc și pentru portaluri de știri, inclusiv în mediul rural.

În cercetare se mai menționează că rețelele sociale sunt atât de populare, încât au devenit principala sursă de informare pentru cei mai mulți dintre utilizatori. „Ele, în mod clar, vor rămâne mediul predilect de comunicare pentru majoritatea utilizatorilor. Este un semnal de alertă pentru presă, dar și un semnal de intervenție. Pentru mass-media nu contează eventualele schimbări în topul rețelelor sociale. Contează cu adevărat ca mass-media să sesizeze la timp eventualele preferințe ale utilizatorilor de rețele sociale și să se orienteze la timp către ei”, mai arată studiul de piață a mass-media.

Pentru că transformările prin care trec instituțiile mass-media nu pot fi separate de dinamica pieței de publicitate care influențează direct sustenabilitatea economică a instituțiilor media, cercetarea dedică un capitol separat acestui domeniu.

Astfel, în următorii ani, piața de publicitate ar putea fi afectată direct de rezultatele alegerilor parlamentare din 2025 și dacă politicul va adopta sau nu o lege a agenților străini în media. De asemenea, efectele stopării finanțării USAID sunt și vor fi resimțite în decursul anului 2025 și nu se cunoaște care va fi impactul pe care îl va avea asupra pieței de publicitate. În același timp, un parcurs european stabil ar putea impulsiona piața și da naștere unor noi oportunități și actori pe fiecare dintre segmentele pieței de publicitate.

„Prin această cercetare, ne-am propus să analizăm contextul în care activează presa din Republica Moldova în 2025, realitățile cu care se confruntă și tendințele care se conturează în domeniu. CJI a lansat un studiu similar la începutul anului 2022, însă, între timp, peisajul mediatic s-a schimbat semnificativ. Presa, asemenea altor sectoare, a fost marcată de două crize majore: pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina. La acestea se adaugă și presiunea constantă a campaniilor electorale, având în vedere că sunt trei ani consecutivi de alegeri, precum și provocările și oportunitățile aduse de transformarea digitală”, a explicat Anastasia Nani, directoare adjunctă la CJI.

În 2022, studiul similar lansat de CJI a fost o noutate pe segmentul de cercetare media în Republica Moldova.

Cercetarea este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers.