Conceptele de educație media vor fi integrate în școlile alolingve la lecțiile de Limba și literatura rusă în clasa a VIII-a. CJI și DW Akademie au instruit profesoarele care vor implementa inițiativa
În anul de studii 2026-2027, în 10 instituții de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale din Republica Moldova va fi implementat Programul privind integrarea conținuturilor de educație media în cadrul disciplinei Limba și literatura rusă, în clasa a VIII-a. Inițiativa este avizată de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova (MEC) și este desfășurată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în parteneriat cu DW Akademie.
Cele 16 profesoare de la 10 instituții de învățământ, care participă la implementarea programului în anul de învățământ 2026-2027, și-au dezvoltat abilitățile de gândire critică și au învățat cum să integreze conceptele de educație media la Limba și literatura rusă, în clasa a VIII-a în cadrul unei instruiri organizată în perioada 17-19 august 2026 la Chișinău.
Mariana Tabuncic, manageră de program la CJI, a vorbit despre experiența acumulată în ultimii trei ani de implementare a abordării integrate a educației media în școli, mai întâi la disciplina Limba română, iar ulterior la Limba engleză. „Acum, ne-am propus să extindem această experiență și în școlile cu predare în limbile minorităților naționale. Ne dorim ca, prin integrarea conceptelor de educație media la Limba și literatura rusă, să vă oferim instrumente practice, iar elevilor dvs. – oportunități de a analiza critic informația și de a înțelege mai bine mesajele media. Sperăm că și experiența dvs. va confirma importanța abordării integrate a educației media”, a spus Mariana Tabuncic.
Managera de proiecte a DW Akademie în Republica Moldova, Cristina Leva, a apreciat importanța demarării procesului de pilotare în școlile cu predare în limbile minorităților naționale. „Inițiativa ne permite să extindem experiența obținută în ultimii trei ani către comunitatea vorbitoare de limbă rusă din școlile alolingve, unde această abordare este deosebit de necesară. Totodată, este un moment potrivit pentru a acumula experiență directă de lucru cu dvs., cei care veți aplica noua abordare la clasă. Asta ne va ajuta să avem un dialog mai bine fundamentat cu experții curriculari și cu reprezentanții MEC, pentru a contribui mai eficient la procesul de revizuire curriculară aflat în desfășurare”, a menționat Cristina Leva.
Timp de trei zile, ghidate de formatoarea Natalia Grîu și managerul proiectului Educație pentru media din Lituania, Arminas Varanauskas, profesoarele au făcut cunoștință cu metodologia de integrare, au aflat care sunt experiențele internaționale de integrare a educației media în predarea limbilor și au analizat perspectivele de infuzare a educației media prin prisma cadrului curricular existent.
De asemenea, au explorat conținutul manualului la disciplina Limba și literatura rusă și au identificat cele mai bune oportunități și modalități de integrare a conceptelor de educație media.
„Educația media înseamnă să ai acces la informație, să știi să o analizezi critic, să evaluezi sursele și să creezi conținut media în diferite formate. Este important ca aceste competențe să fie dezvoltate permanent, nu doar în cadrul lecțiilor de Educație pentru media, ci și în cadrul disciplinelor de bază. Lecțiile de Limba și literatura rusă oferă oportunități pentru a discuta despre informație, surse, mesaje și modul în care acestea ne influențează viața de zi cu zi. În același timp, educația media contribuie la dezvoltarea competențelor sociale ale elevilor – îi învață să comunice și să interacționeze în viața reală. De asemenea, îi ajută să devină mai responsabili în mediul online – de la ceea ce postează și distribuie până la modul în care reacționează la conținutul creat de alții”, a spus Natalia Grîu.
„Experiența internațională arată că educația media poate fi integrată eficient la diferite discipline școlare, fără a pune presiune pe curriculum. Dimpotrivă, atunci când conceptele de educație media sunt conectate la conținuturile pe care elevii le studiază deja, acestea devin mai relevante și mai ușor de aplicat. Disciplinele din aria Limbă și comunicare oferă un cadru special pentru dezvoltarea gândirii critice – elevii lucrează cu texte, mesaje și analizează diverse perspective ale acestora. Inițiativa de pilotare este o oportunitate de a testa această abordare în școlile cu predare în limbile minorităților naționale și de a vedea ce funcționează cel mai bine în contextul Republicii Moldova”, a menționat Arminas Varanauskas.
Participantele au analizat conceptele de bază ale educației media, au învățat cum pot fi create diverse produse media sau cum pot fi utilizate cele existente. Au discutat despre diferența dintre fapte și opinii și au examinat diverse subiecte media care pot fi integrate la lecțiile de Limba și literatura rusă. Au făcut cunoștință cu platforma digitală Educație pentru media, dar și cu alte instrumente create de CJI în acest domeniu. De asemenea, în cadrul formării, participantele au lucrat la dezvoltarea modulelor și unităților de conținut, care vor fi utilizate în semestrul I al anului de studii 2026-2027.
Profesoarele au apreciat îmbinarea conținuturilor teoretice cu activitățile practice și consideră că integrarea educației media la lecțiile de Limba și literatura rusă în clasa a VIII-a va contribui la dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor și elevelor. În opinia profesoarelor, „instruirea a demonstrat că educația media poate deveni în mod natural parte integrantă a orelor de Limba și literatura rusă, contribuind nu doar la studierea disciplinei, ci și la dezvoltarea gândirii critice a elevilor, a capacității de a analiza informațiile și de a interacționa în mod responsabil cu media”.
Ludmila Bucșan, profesoară de Limba și literatura rusă, Liceul Teoretic „I.S. Neciui-Levițchi”, mun. Chișinău:
Programul de instruire s-a dovedit a fi foarte interesant, actual și util. Cunoștințele acumulate și instrumentele practice pot fi integrate în mod organic în lecțiile de Limba și literatura rusă în clasa a VIII-a, făcându-le mai moderne, interactive și interesante pentru elevi. Am făcut cunoștință cu diverse modalități de dezvoltare a competențelor media ale elevilor: lucrul cu informațiile și sursele primare, diferențierea dintre fapte și opinii, analiza titlurilor și a textelor media, verificarea veridicității informațiilor și crearea propriilor produse media.
Inna Podolean, profesoară de Limba și literatura rusă, Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”, r-n Râșcani:
Acest program de formare prezintă o mare valoare practică pentru profesori, oferind o structură clară a lecțiilor și instrumente moderne pentru lucrul cu elevii. Integrarea cunoștințelor în practica didactică va contribui la dezvoltarea gândirii critice, a competențelor media, iar elevii își vor deschide noi orizonturi ale cunoașterii. Inițiativa va aduce un plus de noutate și diversitate în predarea disciplinei Limba și literatura rusă.
Elena Susan, profesoară de Limba și literatura rusă, Liceul Teoretic „Dmitri Caracioban”, mun. Comrat:
Această inițiativă reprezintă un pas important către o școală modernă, în care predarea limbii și literaturii depășește limitele manualului școlar și ale lecției tradiționale. Mass-media nu este doar o sursă de informații. Este un spațiu în care se formează opiniile, valorile, abilitățile de comunicare și atitudinea față de lumea înconjurătoare. Misiunea profesorului nu este doar de a-l învăța pe elev să citească și să analizeze un text, ci și de a-l ajuta să înțeleagă, să evalueze critic, să creeze și să utilizeze corect conținutul media. Ne dorim ca acest proiect să nu fie un punct final, ci o nouă etapă în dezvoltarea educației filologice contemporane, în care limba și literatura rusă rămân actuale și apropiate de cerințele elevului.
Olga Pușca, profesoară de Limba și literatura rusă, Liceul Teoretic „Nikolai Gogol”, mun. Bălți:
Cel mai mare beneficiu al cursului constă în orientarea sa 100% pe practică. Am văzut cum poate fi integrată organic analiza textelor media în structura oricărei lecții, fără a supraîncărca programul, ci făcând învățarea mai profundă și mai modernă. Datorită profesionalismului experților, Natalia Grîu și Arminas Varanauskas, îndrumării atente și dialogului deschis, am reușit să transformăm concepte complexe în metodologii ușor de înțeles și aplicabile în clasă. Am înțeles că educația modernă trebuie să treacă de la simpla transmitere a cunoștințelor la formarea competențelor-cheie pentru viață.
Programul este realizat de CJI în parteneriat cu DW Akademie și cu acordul Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova.
Proiectul „Consolidarea libertății și democrației – o voce puternică în contexte fragile”, este implementat de CJI în parteneriat cu Deutsche Welle Akademie și cu susținerea Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania (BMZ). Inițiativa este susținută de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și se regăsește în noul Memorandum de Înțelegere semnat între MEC și CJI pe 13 martie 2026.
