Însușirea calității de inspector de integritate pentru a obține declarații din partea protagonistului. (Ne)etic și (i)legal?

Într-un articol recent, ce se referă la presupuse probleme de integritate în cadrul unei instituții publice, redacția unei instituții media citează declarațiile unei surse care confirmă o serie de circumstanțe, între care faptul sesizării Autorității Naționale de Integritate (ANI) și alte detalii legate de relațiile sale de muncă.

Instituția media precizează că protagonistul, o persoană de 68 de ani, a oferit jurnaliștilor aceste detalii, crezând că discută cu reprezentanții ANI. Asta pentru că reporterii care l-au contactat telefonic s-au dat drept „inspectori de integritate”.

Astfel de practici sfidează, în mod indubitabil, normele de deontologie jurnalistică, care dictează principiul general de colectare a informației în mod etic și legal (pct. 2.1 al Codului deontologic al jurnalistului), precum și regula de identificare a reporterilor în interacțiunea cu sursa (pct. 2.4.).

Dincolo de normele de autoreglementare, cadrul juridic conține prevederi legale ce penalizează persoanele care se dau drept polițiști, procurori sau inspectori de integritate ca să obțină mărturii ori să exercite în orice alt mod autoritate asupra altora.

Codul penal incriminează folosirea fără drept a unei calități oficiale care implică exercițiul autorității de stat, însoțită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate. Infracțiunea, prevăzută la art. 351, poartă denumirea de uzurpare de calități oficiale și implică amenzi până la 47.500 de lei ori muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau  închisoare de până la 3 ani.

Și art. 324 al Codului contravențional sancționează uzurparea de calități oficiale, doar că faptele se rezumă în acest caz la folosirea ilegală a uniformei cu însemne distinctive, cu simbolica autorităților publice sau cu aspect similar ce ar permite confundarea.

În cazul de față, acțiunile reporterilor pot fi încadrate în faptele descrise de legea penală. Aceștia au folosit fără drept calitatea oficială de inspector ANI pentru a îndeplini un act legat de acea calitate, adică pentru a obține din partea protagonistului mărturii cu privire la anumite conflicte de interese soluționate anterior de ANI.

Așadar, însușirea calităților de procuror, inspector ANI, judecător sau a altor calități oficiale NU poate face parte din ramura jurnalismului sub acoperire, care admite diverse tehnici de abordare a protagoniștilor fără a dezvălui adevărata identitate jurnalistică.