Jurnaliști din dreapta și stânga Nistrului au creat împreună produse multimedia în cadrul unui proiect „dinamic și plin de provocări”

Mai multe produse multimedia create în baza conceptelor a trei echipe mixte de jurnaliști de pe ambele maluri ale Nistrului au fost dezvoltate în cadrul proiectului „Promovarea dialogului mediatic pe ambele maluri ale râului Nistru”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Jurnaliștii au fost ghidați să producă conținut multimedia, în cadrul unei instruiri online și a unui program de mentorat, de către două consultante cu vastă experiență în domeniul noilor tehnologii, beneficiind și de un suport financiar în cadrul proiectului.

 „Râul Nistru a împărțit locuitorii Republicii Moldova în «oamenii de pe malul drept» și «oamenii de pe malul stâng». Deși ne desparte doar apa unui râu, suntem izolați de un hotar imaginar, posturi de control, posturi de pacificatori, vămi interne. Apropierea oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului poate avea loc dacă începem să ne împărtășim istoriile, trăirile, experiența și dacă tindem să ne cunoaștem unii pe alții”, își încep materialul multimedia Oamenii de pe celălalt mal (în rusă: Люди с другого берега) jurnalista Viorica Tătaru (TV8), producătorul Andrei Captarenco (TV8) și Veaceslav Popescul, coordonatorul Platformei pentru Sănătate din raionul Slobozia.

„Deși pare crud, ne propunem să-l creștem, să-i turnăm apă pură și adevăr istoric la rădăcini, să aducem măcar puțină lumină în istorie pentru ca să prindem gustul poveștilor spuse de oameni de pe ambele maluri ale Nistrului”, afirmă jurnalista Viorica Tătaru.

Membrii echipei propun publicului istoriile de viață ale unui/unei profesor/profesoară, student/studentă, pensionar/pensionară (câte trei istorii de pe fiecare mal), însoțite de comentariile doctorului în istorie Anatolie Țăranu și cele ale sociologului Vasile Cantarji, care vin cu mai multe explicații pentru a înțelege ce îi apropie și ce îi deosebește pe locuitorii din stânga și dreapta Nistrului. Cititorii pot afla astfel, prin comparație, care este „prețul vieții” la propriu, dar și la figurat pentru locuitorii ambelor maluri, ținând cont de toate aspectele conviețuirii în acest spațiu.

Electrificarea Nistrului. Modul în care centralele hidroelectrice drenează căile navigabile ale țării (în rusă: ЭлектроДнестр. Как ГЭС истощают водную артерию страны) este tematica reflectată de autoarea Irina Glușco (mun.Tiraspol) și operatorul/editorul de imagine Andrei Șura (mun. Chișinău), ambii angajați ai companiei TV interstatale „MIR”. În cadrul proiectului multimedia, jurnaliștii au abordat problema construcției noilor centrale hidroelectrice ucrainene pe fluviul Nistru. De asemenea, au fost analizate mai multe aspecte ce țin de dezvoltarea infrastructurii în sectorul energetic și cum poate aceasta influența cea mai importantă cale navigabilă a Moldovei, inclusiv care pot fi consecințele pentru mediul ambiant.

„Proiectul mi-a permis să-mi depășesc limitele. Mi-am format abilități de lucru în web design pentru a prezenta materialul jurnalistic într-un format cu totul nou pentru mine. Mă bucur că în procesul de investigare temeinică a subiectului am avut posibilitatea să mă deplasez în cea mai nordică localitate, Naslavcea, unde sunt instalate barajele. A fost o călătorie de neuitat, cu multe amintiri frumoase. Am vorbit cu sătenii din partea locului care nu sunt răsfățați de atenția presei. În același timp, s-au dovedit a fi foarte deschiși, poveștile lor ajutându-mă să realizez un material interactiv și pe înțelesul tuturor”, a povestit Irina Glușco.

„Cealaltă fațetă a dragostei” (în rusă: „Обратная сторона любви”) și Câți romi sunt în regiunea transnistreană și cum aceștia locuiesc (în rusă: Cколько ромов в приднестровье и как они живут) sunt două produse multimedia realizate de echipa din care au făcut parte Luiza Doroșenco, directoarea Centrului Media (mun. Grigoriopol) și Margarita Cojuhari, jurnalistă, la Centrul Media (mun. Tiraspol). Materialele reprezintă două longreaduri, o formă nouă în jurnalism, cunoscută și ca storytelling (în română – jurnalism narativ) și aduc publicului, în format digital, informații despre violența domestică (în primul caz) și activitatea mediatorului comunitar în localitățile de romi (în al doilea caz).

„Marea descoperire a proiectului, pentru echipa noastră, a fost să învățăm și să aplicăm în practică modalitățile de prezentare a materialelor voluminoase, astfel ca acestea să rămână atractive pentru cititori. Longreadul ne-a demonstrat cum putem rezolva problema postării textelor voluminoase pe Internet, așa cum materialele lungi sunt greu de citit și înțeles”, a comunicat Luiza Doroșenco, lidera echipei.

„În materialul despre violența domestică povestim cititorilor istoriile reale a două femei, victime ale violenței domestice, informăm despre activitatea Centrului «Rezonanţă» («Резонанс»), care oferă asistență femeilor în situații de criză și ajută la rezolvarea problemelor legate de violența domestică. Tot aici am inclus recomandări juridice și psihologice, date statistice, o scurtă bibliografie și filmografie la subiect, precum și datele de contact ale mai multor organizații de pe ambele maluri ale râului Nistru, care activează în domeniu”, a precizat Luiza Doroșenco.

Al doilea produs multimedia realizat de echipă reflectă situația romilor din regiunea transnistreană, inclusiv în perioada pandemiei de COVID-19. Autorii informează despre rolul și activitatea primei rețele de mediatori comunitari romi, care și-a început activitatea în septembrie 2021, cu sprijinul ONU, în localitățile Tiraspol, Slobozia, Tighina, Râbnița, Dubăsari și satul Andriaşevca Nouă.

Gulim Amirkhanova, jurnalistă şi autoare a programelor de instruire în domeniul jurnalismului TV şi online din Kazahstan, expertă în cadrul proiectului CJI, a apreciat produsele multimedia realizate de membrii celor trei echipe mixte, evidențiind abordarea neobișnuită pe care au avut-o în reflectarea subiectelor. „Colaborarea de la distanță mi-a permis să urmăresc în timp lucrul echipelor, de la dezvoltarea conceptului, la definitivarea materialului multimedia propriu-zis. În general, consider că jurnaliștii implicați în proiect au fost creativi și totul a decurs dinamic”, a explicat experta.

Jurnalista și directoarea executivă a portalului Moldova.org, Ana Gherciu a adăugat că proiectul în care a fost implicată pentru a ghida jurnaliștii la primul lor material jurnalistic multimedia a fost plin de provocări. „Proiectul a presupus diversificarea la maximum a abilităților jurnaliștilor obișnuiți fie cu formatul scris, fie cu cel video. Ceea ce a făcut acest proiect să fie și mai captivant a fost implicarea jurnaliștilor de pe ambele maluri ale râului Nistru. Colegi de breaslă care nu au mai colaborat au avut ocazia să descopere împreună noi formate media prin care pot spune istoriile la care lucrează. Sper ca acesta să fie începutul unei prietenii frumoase și să ducă la diversificarea metodelor prin care prezentăm munca noastră publicului”, a conchis Ana Gherciu.

Materialele multimedia realizate de echipele mixte de jurnaliști au fost publicate în cel puțin două instituții de presă de pe ambele maluri ale Nistrului.

Materialele multimedia au fost realizate în cadrul proiectului „Promovarea dialogului mediatic pe ambele maluri ale râului Nistru”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul financiar al Misiunii OSCE în Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Misiunii OSCE în Republica Moldova.