Mai multă siguranță juridică pentru OSC și presă. Două ateliere dedicate protecțiilor anti-SLAPP, noii legi privind datele personale și accesului la informații, desfășurate la Chișinău
Un grup de 22 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile (OSC) și ai mass-mediei din Republica Moldova a participat la un program de instruire dedicat libertății de exprimare, apărării împotriva acțiunilor judiciare abuzive (SLAPP), protecției datelor cu caracter personal și accesului la informațiile de interes public. Cele două ateliere, organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și organizația Article 19, au urmărit să ofere participanților cunoștințe juridice și instrumente practice pentru desfășurarea în siguranță a activităților de informare, monitorizare și advocacy, într-o perioadă în care rolul societății civile în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană devine tot mai important.
Prima zi a fost dedicată libertății de exprimare și modului în care jurnaliștii și activiștii pot răspunde acțiunilor judiciare abuzive. Maksym Popovych, consultant juridic principal al Article 19, a prezentat standardele internaționale și europene în domeniu și a explicat ce protejează libertatea de exprimare, în ce condiții poate fi limitată și care este rolul presei și al OSC în dezbaterea problemelor de interes public.
Cristina Durnea, manageră de program la CJI, a vorbit despre legislația din Republica Moldova și despre cum pot fi reduse riscurile juridice atunci când sunt publicate informații, opinii sau critici. Participanții au aflat ce trebuie să facă dacă primesc o cerere prealabilă, o plângere sau o cerere de chemare în judecată și ce înseamnă, în practică, dreptul la replică, dezmințirea, despăgubirile și răspunderea contravențională pentru calomnie.
O sesiune separată a abordat situațiile în care organizațiile și jurnaliștii devin ținta unor atacuri (amenințări, hărțuire, uzurpare a identității sau divulgare a datelor personale), precum și protocoalele de reacționare în aceste cazuri. Participanții au aflat și ce prevede Directiva UE anti-SLAPP și ce mecanisme de protecție a adoptat recent Republica Moldova.
A doua zi a fost dedicată protecției datelor cu caracter personal și accesului la informații de interes public. Formatorul Victor Kalughin, consultant principal în cadrul Ministerului Justiției, a prezentat principalele modificări aduse de noua lege privind protecția datelor cu caracter personal și a explicat ce schimbă acestea în activitatea de zi cu zi a unei organizații. Participanții au discutat despre criteriile în baza cărora se stabilește ce date personale pot fi publicate și ce detalii trebuie să rămână private, dar și cum să reacționeze atunci când cineva le cere accesul la datele sale, rectificarea sau ștergerea acestora. Au aflat, de asemenea, ce documente și proceduri interne sunt necesare pentru protecția datelor în cadrul unei organizații și cum poate fi reglementat accesul membrilor echipei la datele angajaților, beneficiarilor, abonaților sau donatorilor.
După-amiaza a fost alocată accesului la informații. Participanții au învățat cum să folosească legislația privind accesul la informațiile de interes public: ce informații pot cere, cui trebuie adresată cererea, cum se formulează clar, în ce termen trebuie primit răspunsul și cum se verifică dacă acesta este complet. Au discutat și despre situațiile în care accesul la informații poate fi refuzat, cum se recunoaște un refuz nejustificat și cum poate fi contestat.
Acest program de instruire a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „SCOPE: Consolidarea capacităților organizațiilor societății civile pentru participare și implicare – Extinderea rolului societății civile în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, implementat de Comitetul Helsinki din Țările de Jos, Asociația Promo-LEX, Centrul pentru Jurnalism Independent și Article 19 și finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul programului de instruire aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea Uniunii Europene.
