Noi amendamente la regulile privind reflectarea alegerilor în mass-media. Ce presupun schimbările din Codul electoral, aprobate în prima lectură?

În prezent, pe masa de lucru a legiuitorilor se află un proiect de lege, aprobat în prima lectură, care presupune, între altele, mai multe intervenții pe articolul din Codul electoral care dictează mai multe cerințe legate de reflectarea alegerilor în mass-media.

Ce exact presupun intervențiile planificate de legiuitori?

 REDEFINIREA CATEGORIILOR DE PROGRAME CU CARACTER ELECTORAL

În perioada electorală, programele audiovizuale cu caracter electoral pot fi răspândite doar cu respectarea unor cerințe stabilite în Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media. Legea deosebește cinci tipuri de programe audiovizuale cu caracter electoral. Mai exact, este vorba despre (1) emisiunile de promovare electorală, (2) dezbaterile electorale, (3) programele de publicitate electorală, (4) programele de știri și actualități și (5) emisiunile de informare electorală.

Prin amendamentele aprobate recent în primă lectură, legiuitorul și-a propus să modifice semnificația ultimelor două categorii. 

Definiția programelor de știri și actualități:

În prezent: rubricile sau grupajele informative, evidențiate prin semnale acustice și vizuale unice, în care pot fi difuzate informații despre tehnica votării, sistemul electoral, alte aspecte ale procesului electoral, sondaje de opinie și activități de campanie ale grupurilor de inițiativă, ale concurenților electorali și ale participanților la referendum.

Propusă: rubricile sau grupajele informative, evidențiate prin semnale acustice și vizuale unice, în care poate fi reflectat orice aspect relevant al procesului electoral.

Așadar, în timp ce vechea formulare exemplifica clar conținutul (tehnica votării, sistemul electoral, campania etc.), definiția propusă permite reflectarea „oricărui aspect relevant al procesului electoral” – o formulă generală, care poate include mai multe tipuri de conținut, sporind flexibilitatea editorială, dar și riscul de interpretare subiectivă a termenului „relevant”.

Definiția emisiunilor de informare electorală:

În prezent: emisiunile, organizate la inițiativa furnizorului de servicii media, în care grupurile de inițiativă, concurenții electorali (candidații în alegeri), participanții la referendum sau reprezentanții acestora pot prezenta programele politice și în care pot fi discutate diverse probleme de interes public. 

Propusă: emisiunile, organizate la inițiativa furnizorului de servicii media, în care grupurile de inițiativă, concurenții electorali (candidații în alegeri), participanții la referendum sau reprezentanții acestora, reprezentanții organelor publice, electorale sau ai societății civile, experți în domeniu sau cetățeni de rând pot aborda orice aspect al procesului electoral, inclusiv programele electorale ale concurenților electorali sau ale participanților la referendum; această categorie poate include și emisiunile de ciclu, de autor, de arhivă, de satiră etc., cu condiția să aibă relevanță electorală și să respecte principiile prevăzute la art. 89 alin. (2).

Așadar, modificarea extinde aria participanților în cadrul emisiunilor de informare electorală, prin enumerarea reprezentanților autorităților publice, a membrilor societății civile, experților etc. De asemenea, se propune includerea unor noi tipuri de emisiuni (de autor, de arhivă, de satiră etc.) dacă sunt relevante electoral și respectă principiile de echidistanță și echilibru. Această deschidere poate aduce diversitate în discursul public, dar poate duce și la ambiguități privind caracterul electoral al unor emisiuni mai puțin evidente (ex. emisiuni de satiră).

INTRODUCEREA UNOR OBLIGAȚII DETALIATE ȘI DELIMITĂRI CLARE PENTRU FURNIZORI

Odată cu extinderea definițiilor descrise mai sus, legiuitorul și-a propus, în mod logic, să impună și anumite rigori legate de „contabilizarea” programelor cu caracter electoral. Astfel, toate intervențiile (directe sau indirecte) legate de procesul electoral, indiferent cine le face (candidați, instituții, cetățeni), sunt considerate parte din programele cu caracter electoral și trebuie să fie indicate în politica editorială pe care televiziunile și radiourile le prezintă Consiliului Audiovizualului (CA).

Presa audiovizuală nu va putea invoca „caracter informativ general” sau „satiric” pentru a evita regulile specifice reflectării alegerilor în mass-media.  Aceasta impune o mai mare rigurozitate editorială.

Dacă un post difuzează un program cu caracter electoral neanunțat în politica editorială, acesta va fi obligat să notifice Consiliul Audiovizualului în termen de trei zile de la difuzare și să prezinte înregistrarea programului. Cu alte cuvinte, se propune introducerea unui mecanism de corecție post-factum, care poate preveni abuzuri sau eschivări de la normele editoriale.

ÎN CONCLUZIE, amendamentele aprobate în prima lectură lărgesc definiția programelor cu caracter electoral, ceea ce poate încuraja o reflectare mai completă a procesului electoral, dar și remedierea unor probleme majore legate de reflectarea concurenților electorali în emisiuni de satiră, pe durata campaniilor electorale (a se vederea aspectele problematice din cazul Jurnal TV vs. CA, ajunse la Curtea Constituțională în 2024).