25 de bibliotecari și bibliotecare și-au îmbunătățit competențele de gândire critică pentru a face față mai bine provocărilor din domeniul media

Educație pentru media se face inclusiv la bibliotecă, iar lucrătorii bibliotecilor pot și trebuie să aibă competențele necesare pentru a-i ajuta pe beneficiari să se orienteze mai ușor și sigur în spațiul informațional, să poată deosebi o știre falsă de una corectă și echilibrată, să nu se lase manipulați și dezinformați când privesc, ascultă sau citesc știri în presa tradițională sau online. De acest fapt ne-au convins 25 de angajați și angajate de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din mun. Chișinău și filialele din suburbii, care, pe 26 septembrie, au participat la un atelier de educație media, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

„Educația media devine tot mai importantă în zilele noastre pentru că este nevoie ca noi, bibliotecarii, să avansăm permanent în înțelegerea acestui concept atât de mult discutat, polemizat și, pe alocuri, neînțeles din cauza că se află în continuă transformare, conectare cu alte domenii și subdomenii, devenind deosebit de vast și complex, în același timp”, a menționat, în deschiderea evenimentului, Mariana Harjevschi, directoarea Bibliotecii.

„Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale s-a schimbat mult și activitatea bibliotecilor. Au apărut funcții noi, responsabilități noi și, desigur, noi provocări cărora trebuie să le faceți față. Pornind de la rolul important pe care îl aveți în promovarea educației și învățării în societate, ne-am dori că instruirea de astăzi să aibă un impact pozitiv din perspectiva că vă va ajuta să consolidați într-o manieră inovativă, interesantă și accesibilă cunoștințele în domeniul alfabetizării media”, a spus Victoria Tataru, coordonatoare de programe la CJI.

Jurnalista Ana Sârbu, lectoră la Facultatea de Jurnalism și Științe ale comunicării a USM, formatoare în cadrul instruirii, a oferit participanților și participantelor mai multe exemple pentru a ilustra ce înseamnă să fii educat din perspectivă mediatică și de ce în prezent sunt atât de necesare competențele media. Jurnalista a explicat ce este o știre falsă și după ce indicii ne dăm seama dacă este un fals sau o informație corectă și echilibrată. „Așa se întâmplă că oamenii tind mai degrabă să creadă niște falsuri care sunt rapid distribuite cu ajutorul tehnologiilor informaționale decât să verifice și să examineze în baza indiciilor unei știri echidistante. Totuși, cum procedăm dacă întâlnim o știre falsă sau dubioasă? În primul rând, vom verifica sursa și autorul”, a spus Ana Sârbu, concretizând că știrile false apar, în mare parte, pe site-uri  obscure, de tip clickbait, create special pentru a induce în eroare.

„După ce sunt deconspirate, atât știrile, cât și site-urile respective dispar. Ca să vă asigurați că știrea este adevărată, verificați informația pe alte site-uri în care aveți încredere, aflați cine este jurnalistul care a scris-o. În cazul în care informația pe care o căutați nu o găsiți pe site-urile instituțiilor de specialitate sau în sursele media cu autoritate, fiți siguri că în față aveți un fals și nu o știre. 99% e o știre falsă dacă la accesarea ei pe site ți se cere să o distribui”, a explicat Ana Sârbu.

Vorbind despre dezinformare, manipulare și propagandă, formatoarea a precizat că cea mai mare cantitate de informație neverificată și neadevărată circulă, în special, în mediul online. „Știrile false dezinformează în mod intenționat. Ele sunt scrise și publicate cu intenția de a induce în eroare, adeseori cu scopul de a deteriora reputația unei persoane sau instituții, precum și pentru câștig financiar sau politic. Știrea care manipulează poate să aibă la bază un adevăr, dar modul în care este formulată are scopul să vă convingă de ceea ce dorește autorul. Propaganda merge mai departe, pentru că este o metodă sistematică de manipulare a percepțiilor și comportamentului în direcția dorită de propagandist. Sfatul meu: consultați întotdeauna informații din mai multe surse independente și de încredere. Sunt diversioniști care ne studiază mentalitatea, ne știu fricile și lansează în spațiul public narațiuni care bat pe asta. Fiți atenți la deep-fake-uri, ele sunt periculoase. Fiți vigilenți în ceea ce privește inteligența artificială, pentru că este o amenințare în timpurile noastre. Citiți atent, analizați, puneți la îndoială. Gândirea critică este unica soluție pentru a vă simți mai protejați în raport cu informațiile din mediul online”, a concluzionat jurnalista.

La finalul atelierului, angajații și angajatele bibliotecii „B.P. Hasdeu” au vizionat mai multe filmulețe realizate de Centrul pentru Jurnalism Independent, care au consolidat cunoștințele despre ce sunt știrile false, cine stă în spatele unei instituții mass-media și cum se manipulează prin intermediul presei. Participanții și participantele au apreciat importanța instruirii și au venit cu unele opinii.

Mircea Ciochină, biblioteca „Onisifor Ghibu” din or. Chișinău

„Consider instruirea foarte importantă pentru că trebuie să facem o selecție atentă a știrilor și informațiilor pe care le furnizăm cititorilor noștri. În postura de bibliotecar, voi pune în practică aceste noi competențe pe care le-am dobândit pentru ca și utilizatorii, cititorii să aibă acces la o informație de calitate.

Stefanida Moșu, biblioteca publică din satul Budești, mun. Chișinău

„La atelierul de astăzi am înțeles că sunt multe lucruri pe care nu le cunosc. Deși îmi părea că le știu pe toate, pe parcurs m-am convins că nu știu nimic (zâmbește). A fost o informație bine structurată, clară, utilă, pe care o voi transmite neapărat și colegelor mele. La bibliotecă acordăm diverse servicii atât copiilor, cât și adulților. Trebuie să știm cum să-i ajutăm să preîntâmpine anumite riscuri din mediul online”.

Dorina Plescaci, biblioteca Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu”, mun. Chișinău

„Pentru mine evenimentul de azi a fost un fel de refresh. Când eram elevă, am participat la un curs de educație media cu jurnalista Diana Railean. Mi-am reîmprospătat cunoștințele și, totodată, am aflat și informații noi, așa cum sunt la o altă vârstă și am și înțeles multe altfel. Cred că de azi înainte voi fi mai atentă la știrile pe care le consum și, de asemenea, la ingredientele produselor pe care le consum”.

Maia Stati-Șchiopu, biblioteca „Adam Mickiewicz”, mun. Chișinău

„ChatGPT-ul îl folosesc uneori pentru a structura o anumită informație sau pentru a mă inspira. Deep-fake-ul este o noțiune nouă pentru mine, iar inteligența artificială – m-a speriat ce am auzit. Exemplele prezentate în cadrul instruirii m-au pus pe gânduri. Totul a fost util, relevant, actual. Avem nevoie de gândire critică pentru a analiza, a înțelege ce informație este veridică și care ne induce în eroare sau ne manipulează”.

Tamara Nicolaescu-Gore, biblioteca „Târgu-Mureș”, mun. Chișinău

„A fost o instruire ideală. Mă strădui să fiu în pas cu toate noutățile din domeniul media, dar oricum azi am aflat lucruri noi, utile, indispensabile pentru activitatea noastră. Vă sunt profund recunoscătoare pentru informația pe care ne-ați împărtășit-o, pe care noi, la rândul nostru, o vom da mai departe beneficiarilor bibliotecii”.

Atelierul de educație pentru media a fost organizat în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării, desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat cu suportul Guvernului Elveției.