Cerem Parlamentului să nu dilueze garanțiile esențiale ale proiectului anti-SLAPP, iar deputaților să se abțină de la afirmații inexacte, care pot compromite o reformă esențială pentru mediul jurnalistic

La 24 iulie 2026, Parlamentul Republicii Moldova a examinat și a aprobat, în primă lectură, Proiectul de lege nr. 268 privind combaterea procedurilor judiciare abuzive împotriva mobilizării publice.

Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de organizațiile neguvernamentale de media cosemnatare, salută avansarea acestei inițiative legislative, necesare pentru protejarea jurnaliștilor, instituțiilor de presă, activiștilor, apărătorilor drepturilor omului și a altor persoane implicate în dezbateri de interes public. Totodată, ne exprimăm îngrijorarea față de unele afirmații inexacte și interpretări eronate, formulate de unii deputați în cadrul ședinței plenare, în special în legătură cu implementarea mecanismelor anti-SLAPP în statele membre UE, conținutul proiectului de lege și propunerea de abrogare a articolului 70 din Codul contravențional, care sancționează calomnia.

Dezbaterile parlamentare și examinarea critică a proiectelor de lege sunt indispensabile într-un stat democratic. Totuși, opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului trebuie să se bazeze pe informații verificate și pe o interpretare fidelă a normelor discutate. Afirmațiile inexacte, exprimate de unii deputați, pot induce în eroare opinia publică, pot distorsiona scopul reformei și pot crea premise pentru diluarea unor garanții esențiale înaintea examinării proiectului în lectură finală.

Printre acestea se numără și o serie de afirmații formulate de deputatul Dinu Plîngău. În cadrul dezbaterilor parlamentare, el a afirmat în repetate rânduri că Directiva (UE) 2024/1069 ar fi fost implementată „doar de Malta” și că niciun alt stat nu ar fi adoptat asemenea mecanisme, sugerând că transpunerea Directivei anti-SLAPP în legislația Republicii Moldova ar fi prematură. Datele disponibile la momentul examinării proiectului infirmă această alegație. Până la 24 iulie 2026, cel puțin 13 state membre ale UE adoptaseră măsuri legislative anti-SLAPP (a se vedea baza oficială EUR-Lex privind măsurile naționale de transpunere și European Anti-SLAPP Monitor).

La fel de eronată este afirmația deputatului potrivit căreia întreaga esență a proiectului anti-SLAPP s-ar reduce la eliminarea răspunderii contravenționale pentru calomnie. Proiectul introduce un ansamblu de garanții și remedii procedurale, între care posibilitatea respingerii rapide a cererilor vădit neîntemeiate; examinarea cu prioritate a cererilor de protecție; repararea prejudiciului provocat printr-o procedură abuzivă ș.a. Abrogarea contravenției de calomnie este o componentă complementară, dar indispensabilă, a reformei. Menținerea acesteia ar permite evitarea garanțiilor anti-SLAPP prin simpla sesizare a Poliției și declanșarea unei proceduri contravenționale împotriva jurnaliștilor sau apărătorilor drepturilor omului.

Denaturat a fost prezentat și regimul cauțiunii și al sarcinii probei în procedura de respingere timpurie, sugerându-se că aceste mecanisme s-ar aplica automat în toate procesele civile privind apărarea onoarei, demnității, reputației sau vieții private. În realitate, ele sunt garanții speciale, aplicabile numai în condițiile expres prevăzute de lege în cauzele legate de mobilizarea publică.

Precizăm că abrogarea articolului 70 nu elimină protecția onoarei, demnității și reputației. Afirmația deputatului Dinu Plîngău, potrivit căreia, după abrogarea articolului 70, persoanele se vor putea apăra „doar în procedură civilă”, prezintă în mod eronat răspunderea civilă drept un mecanism inferior sau insuficient. Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare este un act normativ care, spre deosebire de mecanismul curent consacrat în Codul contravențional, reflectă detaliat standardele dezvoltate în jurisprudența CtEDO în materia libertății de exprimare și oferă remedii civile suficiente și eficiente pentru restabilirea drepturilor persoanelor calomniate.

Contrar afirmațiilor formulate în plen, articolul 70 nu constituie un simplu instrument de „prevenție”. Norma permite aplicarea unor amenzi, a muncii neremunerate în folosul comunității, a interdicției de a deține anumite funcții sau de a desfășura anumite activități și, în anumite situații, a arestului contravențional. În Decizia nr. 3 din 19 ianuarie 2023, Curtea Constituțională (CC) a calificat răspunderea pentru calomnie drept răspundere „penală lato sensu” și a recunoscut caracterul punitiv și preventiv al acesteia. CC nu a stabilit că menținerea articolului 70 ar fi obligatorie, precizând că politica penală și decizia privind incriminarea sau dezincriminarea unei conduite țin de competența Parlamentului.

Caracterul preventiv, invocat în susținerea articolului 70, nu constituie, în sine, un argument pentru menținerea lui. În materia libertății de exprimare, amenințarea cu aplicarea unei sancțiuni punitive poate avea efect de descurajare asupra relatărilor jurnalistice privind chestiuni de interes public. Riscul nu este unul pur ipotetic. Organizațiile neguvernamentale de media au semnalat cel puțin trei situații în care prevederile art. 70 au fost utilizate împotriva jurnaliștilor, fiind calificate drept mijloc de presiune și intimidare a presei.

Organizațiile semnatare subliniază că stabilirea existenței unei defăimări presupune o analiză juridică sofisticată și, în multe situații, exponenții Poliției, împuterniciți cu prerogativa constatării contravenției de calomnie, s-au dovedit a fi nepregătiți să aplice standardele libertății de exprimare. Agentul constatator trebuie să distingă între relatări cu privire la fapte și judecăți de valoare, să determine dacă subiectul este de interes public, dacă persoana vizată este o persoană publică, dacă a existat un substrat factologic suficient, dacă jurnalistul a acționat cu bună-credință și diligență și dacă formularea reprezintă satiră, exagerare sau provocare admisibilă. Aplicarea acestor criterii presupune cunoașterea aprofundată a jurisprudenței CtEDO și efectuarea unui veritabil exercițiu de punere în balanță a libertății de exprimare cu dreptul la reputație. Practica documentată demonstrează că Poliția nu este pregătită instituțional și profesional să aplice corect și uniform aceste standarde. Protejarea jurnaliștilor împotriva proceselor civile abuzive, concomitent cu menținerea posibilității de intimidare a acestora prin intermediul unor plângeri adresate Poliției, ar transforma mecanismul anti-SLAPP în unul incomplet.

Organizațiile semnatare înțeleg reticența pe care o pot genera mecanismele juridice noi și recunosc că, în lipsa unei pregătiri adecvate a magistraților, garanțiile anti-SLAPP ar putea genera aplicări defectuoase. Acest risc nu derivă însă din conținutul proiectului și nu justifică eliminarea sau diluarea garanțiilor propuse. Problema ține de capacitatea statului de a consolida competențele actorilor din sistemul de justiție, de a elabora îndrumări practice și de a asigura monitorizarea jurisprudenței, astfel încât aceste mecanisme absolut necesare să fie aplicate consecvent și uniform.

Solicităm Parlamentului Republicii Moldova să nu dilueze, în procesul examinării proiectului în lectura a doua, garanțiile esențiale ale mecanismului anti-SLAPP, inclusiv prin abandonarea abrogării articolului 70 din Codul contravențional, precum și să asigure consultarea efectivă a organizațiilor de media, a jurnaliștilor și a experților în libertatea de exprimare înaintea adoptării proiectului în lectură finală.

Totodată, solicităm deputaților să se abțină de la formularea unor afirmații inexacte sau neverificate, care pot compromite o reformă esențială pentru mediul jurnalistic

Centrul pentru Jurnalism Independent

Organizații care s-au alăturat declarației:

• Centrul „Acces-info”
• Asociația Presei Electronice
• Asociația Presei Independente
• RISE Moldova
• Comitetul pentru Libertatea Presei