Atelier de educație media la ULIM. Studenții de la Jurnalism sunt deciși să lupte cu dezinformarea și manipularea
20 de studenți și studente de la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism, au participat pe 30 octombrie la un atelier de instruire în domeniul educației media. Participanții au analizat exemple de știri false, au învățat să recunoască dezinformarea și manipularea prin intermediul imaginilor și secvențelor video, au combătut narative anti-referendum și anti-Uniunea Europeană, care circulă intens în spațiul online, în special, în ultima perioadă. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
„Realitatea din ultima perioadă ne-a arătat că cetățenii Republicii Moldova au fost expuși la foarte multe mesaje distorsionate, știri false, campanii orchestrate de dezinformare, scopul cărora a fost să inducă în eroare, să provoace haos, să dezinformeze și să manipuleze opinia publică. Gândirea critică este ceea ce ne ajută, în asemenea situații, să rămânem vigilenți și să luăm decizii conștiente. Iar în calitate de viitori jurnaliști, responsabilitatea pe care o aveți în continuare e să asigurați dreptul publicului de a primi informații veridice, verificate și complete”, a menționat în deschiderea atelierului Victoria Tataru, coordonatoare de programe la CJI.
Ana Sârbu, formatoare în cadrul instruirii, a propus diverse provocări participanților. „Vom analiza câteva exemple din presa tradițională și online, pentru a cunoaște care sunt indicii unei știri corecte și echilibrate, dar și cum să recunoașteți știrile false, care se răspândesc atât de ușor pe rețelele sociale, publicul fiind tentat să le creadă mai curând pe acestea decât pe cele adevărate”, a spus jurnalista.
Exemplele prezentate au adus în discuție și alte subiecte, cunoscute tuturor din motiv că au avut o largă circulație în mediul online.
„Știrile false nu apar niciodată întâmplător. Scopul lor e de a induce în eroare, a deteriora reputația unei instituții sau persoane, dar și de a avea câștig financiar sau politic. Este foarte important să înțelegem acest lucru. Și acum să ne gândim și la primele emoții și gânduri pe care ni le trezesc după ce citim astfel de știri. De regulă, acestea sunt panică, instabilitate, neliniște, dorința de a evita discuții pe așa subiecte (despre UE), suspiciuni față de ceea ce urmează să se întâmple, frică, anxietate, nesiguranță, îngrijorare și un amalgam de multe altele, pe care le poți depăși/controla dacă îți activezi gândirea critică”, a mai spus Ana Sârbu.
Deep-fake-ul, inteligența artificială, tehnicile de manipulare, propaganda și alte potențiale pericole la care suntem expuși în prezent au constituit subiectele de discuție pentru cea de-a doua parte a instruirii.
Jurnalista a mai prezentat exemple de manipulare prin intermediul imaginilor, titlurilor, dar și a tehnicilor tradiționale bine cunoscute în jurnalism cum ar fi etichetarea, omisiunea, prezentarea selectivă a faptelor, amestecul faptelor cu opinii personale ș.a. „Ca viitori jurnaliști, trebuie să înțelegeți cum se manipulează și de ce. Unele lucruri în țara noastră se întâmplă așa tocmai din cauza că suntem victime ale manipulării. Tehnicile sunt subtile, dar efectele uneori ajung să fie dramatice”.
În cadrul activității, participanții au fost îndemnați să se ghideze de Codul deontologic al jurnalistului și să-și păstreze integritatea în orice situație s-ar afla pentru a fi un bastion al jurnalismului etic și responsabil. La finalul atelierului, tinerii de la Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism ne-au împărtășit unele opinii.
Viorica Costașcu, studentă, anul III: „Am preluat foarte multe informații utile, care mă vor ajuta să combat dezinformările și falsurile. Locuiesc într-o localitate rurală și zilnic întâlnesc diferite știri false. Când aud așa gen de informații, încerc să le explic celor care mi le povestesc faptul că nu trebuie să creadă tot ce aud, să consulte 2-3 surse, să se informeze din surse credibile, să fie atenți și vigilenți la ceea ce transmit și altora mai departe. În prezent, desfășor stagiul de practică la Centrul de Investigații Jurnalistice și tema la care vreau să lucrez e legată de combaterea miturilor despre UE. Vreau să aflu etimologia lor – de unde vin și de ce oamenii cred în ele. La fel, aș vrea să predau educația mediatică elevilor de la școala din localitatea mea”.
Galina Guțu, studentă, anul I: „Este foarte important ceea ce am auzit astăzi și sunt de acord că avem nevoie de multă gândire critică. Când suspectăm că citim o știre falsă, trebuie să facem tot ce ne stă în puteri ca să-i stopăm răspândirea, să aducem argumente, să scriem comentarii prin care am atrage atenție și altor persoane să nu distribuie știri false în mediul online, să raportăm diferitor instanțe. Educația mediatică și gândirea critică e ceea ce lipsește cel mai mult societății noastre”.
Mihaela Zaim, studentă, anul I: „Mi-a făcut o deosebită plăcere să particip la această instruire. Chiar dacă fac parte dintr-o generație care pune totul la îndoială și nu primesc informația pe care o găsesc online ca un fapt în sine, spre deosebire de părinții și bunicii mei, oricum conștientizez faptul că mai avem de învățat și experimentat. Este necesar să cunoaștem noi bine aceste lucruri și să-i ajutăm și pe alții din mediul nostru să nu cadă pradă dezinformării, să fie creatori și consumatori responsabili de media”.
Atelierul de educație media a fost organizat în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) din Danemarca și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
