Atelier de educație media la UPS „Ion Creangă”: Abilitatea de a gândi critic este una dintre cele mai valoroase competențe

Studenți de la anul I, facultatea de Științe ale Educației și facultatea de Filologie și Istorie, masteranzi de la anul I și II de la cele două facultăți din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (UPS „Ion Creangă”) și de la Facultatea Transfrontalieră a Universității „Dunărea de Jos” din Galați (UDJG), cadre didactice din învățământul general din țară au participat pe 25 noiembrie la un atelier de educație media „Gândirea critică – armă împotriva dezinformării”, organizat într-un format mixt (cu prezență fizică și online) de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în parteneriat cu UPS „Ion Creangă”.

În deschiderea evenimentului, Lucia Cepraga, prorectoră pentru activitatea didactică a UPS „Ion Creangă”, a subliniat importanța subiectelor discutate în cadrul atelierului, care sunt de actualitate. „Trăim timpuri în care informațiile ne abundă. În calitate de viitoare cadre didactice, profesori, modele de urmat – aveți nevoie de cunoștințe și competențe care să vă ajute să discerneți între adevăr și fals, să identificați sursele care tind să dezinformeze și să le promovați pe cele care contribuie la dezvoltarea unor valori general umane. Ori, datoria școlii este să educe cetățeni responsabili, implicați și bine informați”, a menționat Lucia Cepraga.

„Educația pentru media este un domeniu în care investim mult timp și multe eforturi, pentru că volumul enorm de informații care ne înconjoară, știrile false, narativele care manipulează și dezinformează ne pun pe toți în situația de a lua decizii rapide, dar corecte”, a spus Victoria Tataru, coordonatoare de programe la CJI, care a oferit informații generale despre activitățile CJI în domeniu.

Jurnalistele Valeria Batereanu (redactoare șefă la portalul de știri Diez.md) și Ana Sârbu (expertă media) au participat în calitate de formatoare, propunând spre discuții exemple practice, studii de caz și sesiuni interactive, care au avut scopul de a crește nivelul de cunoștințe și competențe în domeniul media ale participanților.

Aflându-se și în postură de profesoară la facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării (Universitatea de Stat din Moldova), Valeria Batereanu a explicat tinerilor că rolul jurnaliștilor, pe alocuri, este destul de similar cu cel al profesorilor, ceea ce înseamnă că indiferent de domeniul pe care îl vor profesa în continuare, capacitatea de a gândi critic, de a analiza și filtra informația, de a identifica sursele credibile, de a înțelege mai bine modul în care funcționează mass media și platformele sociale rămâne a fi una dintre cele mai valoroase competențe în prezent.

„Suntem generația care practic este bombardată cu informații. Știrile false se amplifică la un singur click distanță. Dar tot un singur click ne poate ajuta să oprim acest lanț vicios al informațiilor false. Educația media contează și voi sunteți cei care urmează să educați viitoarele generații”, a menționat Valeria Batereanu. Pentru a face o mai bună claritate legată de știrile false, de informațiile clickbait, dar și cum să distingă manipularea, inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale, jurnalista le-a propus participanților să vizioneze mai multe secvențe video, acestea fiind ulterior analizate, atrăgând atenție la riscurile pe care le pot evita pe viitor.

La sfârșitul prezentării sale, jurnalista le-a propus studenților să-și verifice cunoștințele prin intermediul jocului interactiv Kahoot. Tinerele care au oferit cele mai bune răspunsuri au fost premiate.

Formatoarea Ana Sârbu, profesoară la USM, a ținut să afle de la participanți de unde se informează, pe ce platforme sociale navighează, ce surse de informare cunosc, în general. Aflând că media online și platformele digitale sunt cele mai preferate, jurnalista i-a îndemnat să-și pună întrebări, de fiecare dată, când aleg un canal de informare, să verifice sursele materialelor și să analizeze totul cu răbdare, pentru că pe online circulă multe informații false, care pot manipula și dezinforma. În context, Ana Sârbu a prezentat cinci filmulețe video, pe care tinerii au avut sarcina să le vizioneze și să recunoască dacă sunt false sau adevărate, argumentându-și răspunsul. Deși la prima vedere părea un exercițiu simplu, în cadrul atelierului toate videourile au fost vizionate de mai multe ori, auditoriul împărțindu-se de fiecare dată în două grupuri, fapt care a demonstrat că este destul de complicat să distingem ce este adevărat și ce este fals.

„Internetul ne oferă oportunități, dar și mari provocări. V-am prezentat aceste materiale video ca să înțelegeți cât de ușor puteți fi mințiți, manipulați și duși într-o direcție greșită. Când faci scroll nu îți poți da seama dacă video este adevărat sau fals. Unele video vechi sunt trecute prin inteligența artificială sau alte aplicații pentru a le fi îmbunătățită calitatea. Și acestea sunt video reale. Dar sunt și video false create destul de realist cu ajutorul AI. Ochiul nostru practic nu mai poate face deosebirea sau trebuie să le vizionezi de mai multe ori ca să fii atent la cele mai mici detalii – modul cum sunt create, cu ce aplicații, cum a fost montat etc. Evident, acest lucru nu îl fac toți și de aceasta este complicat”, a mai adăugat Ana Sârbu.

Expertele au atenționat participanții să se gândească întotdeauna cine are interesul să producă  informații false și să manipuleze publicul. „De fiecare dată când ne gândim la știrile false trebuie să ne întrebăm – de ce cineva ar scrie o știre falsă, cu ce scop și pentru ce beneficiu. De cele mai multe ori, știrile false par atractive, adună mii de comentarii și zeci de mii de distribuiri, astfel încât oamenii încep să le creadă, Este destul de greu să aduci argumente că astfel de informații nu sunt adevărate. De regulă, în spatele acestor materiale nu există nimic, după ce citim falsuri suntem ghidați de frică, anxietate, furie etc.”, a mai spus Valeria Batereanu.

La finalul activității, participantele au evidențiat rolul important pe care îl are educația media în formarea unei gândiri critice și responsabile în rândul tinerilor. Participantele au remarcat că discuțiile le-au oferit o perspectivă complexă asupra modului în care trebuie analizate sursele și filtrate informațiile.

Maria Tecluță, studentă în anul I, UPS „Ion Creangă”

„Mă bucur că am participat la acest atelier, pe care îl consider util și unic pentru mine. Cred că după o astfel de activitate voi putea diferenția mai ușor știrile veridice și cele manipulatorii. Este important să ne informăm în acest domeniu cât mai bine, pentru că în prezent este foarte ușor să fim păcăliți de oricine. Trebuie să învățăm să fim rezilienți la dezinformare”.

Daniela Urâtu, studentă în anul I, UPSC „Ion Creangă”

„Noi, tinerii suntem viitorul țării și asta mă face să gândesc profund la tot ceea ce se întâmplă în spațiul informațional. Recunosc, informația cu care interacționăm ne influențează alegerile, scopurile pe care ni le propunem. Trebuie să fim destul de bine pregătiți ca și societate pentru a putea face față provocărilor timpului”.

Cătălina Tricolici, studentă în anul IV, UPSC „Ion Creangă”

„Deși anumite subiecte despre educația media le-am studiat la Universitate, ceea ce am aflat la atelier este mult mai amplu și deja privesc totul din altă perspectivă. Ca și consumatoare de informație, voi analiza mai critic ceea ce privesc, citesc, din ce surse mă informez și dacă merită sau nu să distribui mai departe”.

Atelierul de educație media a reunit în total peste 170 de persoane (47 – cu prezență fizică și 129 – conectate online).

Atelierul de educație media a fost organizat în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) din Danemarca și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.