Atelier de instruire la Bălți: competențele media sunt fundamentale pentru a recunoaște dezinformarea și manipularea

Responsabilitatea jurnaliștilor pentru informația diseminată în spațiul public, rolul mass-media și necesitatea dezvoltării competențelor de educație media în contextul actual, recunoașterea dezinformării și manipulării prin media – sunt câteva subiecte discutate în cadrul atelierului de instruire în domeniul educației media, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Evenimentul a avut loc la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din mun. Bălți pe 29 aprilie. 

În deschiderea atelierului, Victoria Tataru, coordonatoare de programe la CJI, a menționat că educația pentru media este una din prioritățile constante ale organizației, care în ultimii zece ani își concentrează eforturile pe dezvoltarea cunoștințelor, competențelor și abilităților de analiză și gândire critică a diverselor categorii de persoane (elevi, profesori, tineri, persoane în etate).

„Fie că sunt lecții, ateliere sau programe de instruire, prin activitățile pe care le desfășurăm dorim să atragem atenția consumatorilor de media, creatorilor de conținut, dar și a tinerilor jurnaliști, viitorii formatori de opinie că o persoană corect informată este mai bine protejată și mai greu manipulată. Or, competențele media sunt fundamentale pentru a profesa meseria de jurnalist și a contribui la formarea unui public avizat, conștient și responsabil”, a menționat Victoria Tataru.

Diana Răilean, formatoare în cadrul atelierului, le-a vorbit viitorilor jurnaliști despre frumusețea profesiei pe care și-au ales-o, dar și despre provocările pe care le-ar putea înfrunta. „De la prelegerile pe care le aveți, cunoașteți, probabil, că rolul esențial al jurnalistului este să verifice riguros sursele și faptele înainte de a publica materialul. De asemenea, să fie imparțial și transparent în relatarea evenimentelor. Jurnaliștii pot și trebuie să contribuie la crearea unei atitudini de încredere a publicului pentru instituția media pe care o reprezintă. Or, în lipsa verificării surselor și a conținutului, interacțiunile rapide și viralitatea informațiilor pe internet pot avea drept consecință proliferarea știrilor false”, a spus Diana Răilean.

Jurnalista a prezentat participanților mai multe exemple de știri false, prin care publicul este, cu bună seamă, indus în eroare, dezinformat și manipulat. „Este foarte ușor în ziua de astăzi să manipulezi. În special, prin intermediul rețelelor sociale cu ajutorul fotografiilor. Se întâmplă atunci, când este prezentată doar o parte din imagine, cea care dorești să fie văzută. Rugămintea mea este să analizați de două ori și să vă întrebați dacă chiar ați văzut totul. S-ar putea să fie prezentată doar o parte din informația pe care dorește să v-o ofere cineva”, le-a spus Diana Răilean.

Ea le-a mai vorbit tinerilor despre ce sunt boții (sau chatboții), cum să-i identifice și de ce, în ultima perioadă, despre ei se vorbește în contextul răspândirii dezinformării în mediul online. „Un robot (sau prescurtat bot) este o aplicație / un program informatic care funcționează online sau într-o rețea și poate prelua diverse sarcini automatizate, precum și să interacționeze automat cu utilizatorii, simulând o conversație umană. Aceștia, în general, au fost creați cu intenții bune. Totuși, boții sunt folosiți și ca metodă de a dezinforma în spațiul online. Astfel, din moment ce sunt programate răspunsurile unui bot, acesta poate genera postări sau poate interacționa cu publicul pe rețelele sociale, distribuind milioane de informații false într-un timp foarte scurt. În momentul în care un bot cu nume/prenume internațional vă transmite un mesaj sau vă lasă un comentariu suspect – să știți că în spate este cineva care are anumite interese”, le-a explicat Diana Răilean.

În timpul atelierului, participanții au analizat câteva exemple de mesaje și fotografii din mass-media, folosite cu scopul de a manipula publicul.

„Rețelele de socializare, site-urile de știri și platformele online joacă un rol crucial în răspândirea rapidă a dezinformării în Republica Moldova. Rolul nostru, al jurnaliștilor, este de a ajuta publicul să identifice dezinformarea prin educație și dezvoltarea spiritului critic”, i-a atenționat Diana Răilean.

În cadrul întâlnirii, tinerilor le-au fost oferite pliante informative (în limba română și rusă) și le-au fost prezentate resurse de educație media (elaborate de CJI), pe care le pot accesa în activitatea lor de tineri jurnaliști. Participanții au mai fost îndemnați să se ghideze de Codul deontologic al jurnalistului și să-și păstreze integritatea în orice situație s-ar afla pentru a fi un bastion al jurnalismului etic și responsabil într-o lume a dezinformării.

La finalul atelierului, tinerii de la facultatea de Litere, specialitatea Jurnalism și procese mediatice ne-au împărtășit unele opinii.

Vlada Medvedi, studentă, anul I

La atelierul de astăzi mi-am fortificat cunoștințele în domeniul jurnalismului pe care le-am acumulat la prelegerile de la Universitate, în aspect teoretic, și la portalul de știri Nordnews.md, unde am petrecut practica. Trainingul de astăzi mi-a demonstrat că doar acumulând experiență înțelegi cum să faci față unor provocări legate de manipulare și dezinformare. Întâlnirea cu jurnaliștii profesioniști mă ajută să-mi îmbunătățesc calitățile de jurnalistă tânără și să combat dezinformarea în spațiul mediatic și public.

Valeria Glavan, studentă, anul I

Îmi sunt utile toate informațiile pe care le-am aflat astăzi. Deși nu au fost lucruri cu totul necunoscute, totuși, asfel de întâlniri sunt utile și binevenite pentru noi. Pe viitor mi-aș dori să aflu mai multe sfaturi despre cum să ne comportăm în anumite cazuri, mai deosebite, cum să evităm fake-news-urile, propaganda. Sunt subiecte care nu vor fi epuizate curând.

Artur Pezencov, student, anul III

Consider că am petrecut timpul util. Mi-a fost interesant să aflu cum pot fi trucate / denaturate imaginile astfel încât să transmită anumite emoții negative și, la fel, să dezinformeze și manipuleze. Pentru viitor mi-aș dori mai multe exemple concrete de investigații jurnalistice. Am făcut anterior niște cursuri la tema dezinformării la RISE Moldova și am apreciat că instruirea a avut loc în baza faptelor/exemplelor concrete.                                                               

Artiom Sereteanu, student, anul III

Mi-au fost interesante subiectele discutate și am fost de-acord cu tot ce s-a prezentat. Exemplele de manipulare cu ajutorul fotografiilor demonstrează foarte clar cum presa manipulează publicul și cum consumatorii pot fi ușor păcăliți. Mi-aș dori ca astfel de instruiri să mai fie organizate pentru studenți, dar și pentru alte categorii de populație, care au necesitatea de alfabetizare media și dezvoltare a gândirii critice pentru a primi informații de calitate și să poată limita răspândirea conținutului fals, mai ales pe platformele online.

La atelierul de instruire în domeniul educației media au mai participat studenți și studente de la specialitățile limba și literatura română și limbi străine de la Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din mun. Bălți.

Atelierul este organizat în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) din Danemarca și Centrul pentru  Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.