Ce noutăți juridice aduce Regulamentul privind reflectarea alegerilor în mass-media?

Un nou Regulament privind reflectarea alegerilor a intrat în vigoare la 4 august, odată cu publicarea documentului în Monitorul Oficial. Prevederile acestui act sunt obligatorii pentru instituțiile de presă care vor reflecta alegerile parlamentare, prezidențiale, locale, regionale, noi și parțiale, dar și referendumurile. Documentul a fost aprobat de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru a transpune prevederile noului Cod electoral, intrat în vigoare la finele anului 2022.

Despre noutățile juridice pe care le aduce documentul, dar și despre principalele reguli de care trebuie să se ghideze presa, explicăm în cele ce urmează.

Act aplicabil permanent

Conform legislației electorale vechi, regulamentele de acest fel erau aprobate de CEC în primele șapte zile ale fiecărei perioade electorale (ex: Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile locale noi din 16 octombrie 2022; Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 etc.). De acum încolo,  noul document va fi aplicabil în cazul tuturor alegerilor ce vor urma.

Un noul diametru pentru cercul instituțiilor media vizate de Regulament

Până nu demult, regulile de reflectare a alegerilor pe care le stabilea CEC se refereau doar la furnizorii de servicii media audiovizuale, adică la posturile TV și de radio din țară. Noul Regulament impune însă obligații atât instituțiilor media audiovizuale, cât și presei scrise sau celei online, care include, între altele, liberii profesioniști precum bloggerii sau vloggerii.

În context, precizăm că obligațiile pe care le impune noul document presei scrise și celei online se referă doar la necesitatea de a respecta câteva principii (echitatea, echilibrul și imparțialitatea), precum și la obligația de a acorda dreptul la replică. De cealaltă parte, pentru mass-media din audiovizual sunt stabilite o serie de responsabilități, reguli și cerințe adiționale, care necesită a fi respectate la difuzarea publicității electorale, desfășurarea dezbaterilor, depunerea declarației privind politica editorială etc.

Această „inechitate” reprezintă o consecință firească a lipsei mecanismelor de monitorizare și control în mass-media scrisă și online. Or, doar furnizorii de servicii media sunt cei care au o autoritate abilitată să-i supravegheze la capitolul respectării legislației – Consiliul Audiovizualului (CA). Cu alte cuvinte, CEC nu poate să impună presei scrise sau online obligații similare posturilor TV sau de radio odată ce nu are posibilitatea să monitorizeze și să aplice sancțiuni pentru eventualele încălcări.

Confirmarea reprezentanților presei de către CEC

În general, reprezentanții tuturor tipurilor de presă sunt în drept să reflecte alegerile, liber de orice ingerință din partea autorităților publice sau altor entități. Totuși, pentru a putea beneficia de mai multe drepturi[1], cum ar fi dreptul de acces la ședințele organelor electorale, la operațiunile electorale și informațiile cu caracter electoral, în aceleași condiții ca și observatorii, jurnaliștii din redacții, precum și liberii profesioniști trebuie să obțină o confirmare din partea CEC. Această operațiune este similară acreditării și presupune depunerea unor acte către autoritatea electorală. În timp ce dosarul solicitat din partea jurnaliștilor din redacții trebuie să includă cererea din partea instituției media angajatoare și un extras privitor la înregistrarea acesteia, dosarul bloggerilor sau vloggerilor trebuie să conțină o dovadă din partea asociației naționale de jurnaliști și/sau de o listă a publicațiilor.

Dreptul la replică

Conform practicilor din campaniile electorale anterioare, unii concurenți electorali sau persoanele vizate în discursurile concurenților din platou utilizau dreptul la replică drept un mijloc de a consuma timpul de emisie al instituțiilor media. Redacțiile erau impuse să acorde dreptul la replică indiferent de faptul dacă solicitanții erau vizați prin relatări cu privire la fapte, judecăți de valoare sau injurii. De cele mai multe ori, acest fapt prejudicia atât interesele consumatorilor de media, dar și constituia un abuz în raport cu instituțiile de presă.

Prevederile noului regulament vin să remedieze situația. Astfel, de dreptul la replică vor putea beneficia doar persoanele ale căror drepturi au fost lezate prin răspândirea unor fapte neadevărate și/sau a unor judecăți de valoare fără substrat factologic, numite și opinii excesive.

Contestațiile privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media vor fi examinate de CA. În cazul instituțiilor media online și a presei scrise contestațiile vor fi examinate de către instanța de judecată, în cel mult trei zile de la înregistrarea lor.

 

[1] Art. 80 alin. (8) lit. d) al Codului electoral: „La toate ședințele organelor electorale, la numărarea și totalizarea voturilor, la operațiunile în legătură cu listele electorale, buletinele de vot și alte documente electorale, precum și la întocmirea proceselor-verbale privind rezultatele votării, au dreptul să asiste (…) jurnaliștii legitimați de instituțiile mass-media și confirmați ulterior de Comisia Electorală Centrală”.