Ce sancțiuni riscă presa online pentru publicarea videoului în care copilul deputatului Vasile Bolea cere ajutorul forțelor de ordine?

La scurt timp după apariția informației potrivit căreia fiul deputatului Vasile Bolea a apelat la Serviciul 112 pentru a sesiza că „mama e agresată de tata”, în spațiul public au fost distribuite și imaginile video din momentul în care un polițist intră în domiciliul familiei Bolea, după apelul copilului. Imaginile au fost publicate inițial pe un website care ar conține mai multe „scurgeri” de la Poliție. Ulterior, acestea au fost preluate și răspândite de mai multe portaluri online, inclusiv instituții mass-media.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a anunțat că difuzarea imaginilor reprezintă o încălcare a Codului deontologic al jurnalistului, precum și a Codului serviciilor media audiovizuale. El a precizat că va sesiza Consiliul Audiovizualului și Consiliul de Presă.

Totuși, în afară de normele de autoreglementare din Codul deontologic (lipsite de forță juridică) sau a celor din legislația audiovizuală (aplicabile doar posturilor TV și de radio), cadrul legal stabilește și o altă formă de răspundere juridică, mai puțin cunoscută publicului, care este aplicabilă și în cazul presei online.

Cadrul juridic național conține o lege specială, care abordează mai multe aspecte legate de ocrotirea minorilor în mass-media. Este vorba despre Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației.

Acest act normativ instituie o serie de cazuri în care mijloacelor de informare în masă, inclusiv presei online, le este interzis să publice informații ce conțin date cu caracter personal (imaginea, vocea, numele, prenumele etc.) ale minorilor. Este vorba despre situațiile în care:

• Presa publică date cu caracter personal ale unui copil bănuit, acuzat ori condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni sau contravenții, fapt ce permite identificarea acestuia. Atenție! Interdicția nu se aplică în cazul în care minorul se ascunde de organele de drept ori de instanțele judecătorești.
• Mass-media publică date cu caracter personal ale unui copil care este victima unei infracțiuni ori contravenții, ceea ce permite identificarea acestuia.
• Presa dezvăluie datele cu caracter personal ale unui copil care fie şi-a provocat leziuni corporale ori a încercat să o facă, fie s-a sinucis ori a făcut o tentativă de sinucidere, ceea ce permite identificarea acestuia.
• Materialul jurnalistic conține fotografii ale copiilor sau materiale video despre aceștia în contextul unor fenomene sociale negative, ceea ce permite identificarea copiilor.
• Informația publicată jignește demnitatea copilului identificat și/sau lezează interesele sale superioare.

În cazul de față este vorba despre difuzarea de către mass-media a informației ce conține date cu caracter personal ale unui minor în contextul unor fenomene sociale negative – lucru interzis expres de lege (art. 4 alin. (1) lit. c).

Pentru  încălcarea rigorilor legale privind protecția minorilor de impactul negativ al informației, presa, inclusiv cea online, riscă o amendă ce poate varia între 2.400 și 3.000 de lei în cazul persoanei fizice (jurnalistului). În cazul persoanei juridice (instituției mass-media), amenda variază între 6.000 și 9.000 de lei, cu sau fără privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Această răspundere juridică este prevăzută de articolul 90 prim al Codului contravențional.