Ce taxe au dreptul să perceapă autoritățile de la jurnaliști pentru furnizarea unei informații?
Întrebare: Redacția noastră expediază frecvent solicitări de informație. Recent, angajații unei primării ne-au comunicat despre necesitatea de a plăti pentru copierea și expedierea documentelor solicitate. Suntem sau nu obligați să plătim pentru furnizarea informației? Cine stabilește mărimea acestor taxe?
Răspuns: Legislația actuală le oferă furnizorilor dreptul de a percepe de la jurnaliști taxe pentru furnizarea informațiilor de interes public[1]. Aceste plăți sunt vărsate la bugetul de stat și nu pot depăși cheltuielile efectiv suportate de către autorități. Altfel spus, banii pe care-i scoate din buzunar jurnalistul trebuie să acopere doar costurile exacte pentru imprimarea copiilor pe hârtie ori pentru înregistrarea datelor pe suporturi de date electronice (CD, DVD).
Totodată, dacă informația de care are nevoie mass-media necesită a fi sintetizată, tradusă ori structurată într-un mod analitic, autoritatea poate percepe plăți în temeiul contractului semnat între furnizor și jurnalistul care optează pentru acest serviciu.
Recomandare! Pentru a evita costurile de copiere, menționați în cererea dvs. că ați prefera informația în format electronic. Dacă datele nu sunt disponibile în format electronic, solicitați scanarea documentelor care încă nu au fost digitizate și remiterea lor în document atașat prin e-mail.
Subliniem că legislația națională obligă autoritățile publice să aducă la cunoștința solicitanților, într-un mod cât mai adecvat și mai amănunțit posibil, modalitatea de calculare a plăților pentru furnizarea informației. Totodată, conform Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale (obligatorie pentru Republica Moldova), grila de taxe încasate de la solicitanții de informație trebuie publicată[2].
Există o serie de cazuri când legea le interzice furnizorilor să perceapă plăți pentru oferirea datelor pe care le dețin. Este vorba despre informațiile care:
- ating nemijlocit drepturile și libertățile solicitantului;
- sunt expuse oral;
- sunt solicitate pentru a fi studiate la sediul instituției;
- prin faptul că au fost furnizate, contribuie la sporirea gradului de transparență a activității instituției publice și corespunde intereselor societății.
O bună parte dintre solicitările venite din partea presei vizează informații care se includ în ultima categorie enunțată în lege. Cu toate acestea, aplicabilitatea în practică a acestei prevederi lasă de dorit. De altfel, legislația unor state (SUA, Serbia) a renunțat demult la taxarea jurnaliștilor-solicitanți de informație.
Rubrica Juristul Presei reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.
Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri, puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.
Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.
Notă! În situațiile în care informația pusă la dispoziție conține inexactități sau date incomplete, autoritatea este obligată să efectueze rectificările respective gratuit, cu excepția cazurilor în care completarea informației implică eforturi și cheltuieli considerabile, ce nu au fost prevăzute și taxate la eliberarea primară a informațiilor.
[1] Art. 20 alin. (1) al Legii privind accesul la informație: „Pentru furnizarea informațiilor oficiale pot fi percepute, în afara excepțiilor prevăzute de lege, plăţi în mărimile şi conform procedurii stabilite de organele reprezentative, acestea fiind vărsate în bugetul de stat”.
[2] Art. 7 alin. (2) al Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale: „O taxă poate fi impusă solicitantului pentru eliberarea unei copii a documentului oficial, care urmează a fi rezonabilă şi să nu depășească costul actual al reproducerii şi emiterii documentului. Grila de taxe urmează a fi publicată”.
