Datele cu caracter personal și formalitățile împovărătoare pentru jurnaliști

Întrebare: Redacția noastră este specializată în jurnalismul de investigație, iar informațiile din registrele informaționale de stat sunt foarte importante pentru documentarea articolelor. În 2020 am încercat să solicităm Agenției Servicii Publice acces la Registrul bunurilor imobile, însă ni s-a comunicat că un asemenea contract este condiționat de înregistrarea instituției mass-media drept operator de date cu caracter personal.

Potrivit informațiilor din spațiul public, Parlamentul a votat o lege care vine să schimbe situația.

Ce exact presupune acest lucru și în ce măsură va ajuta jurnaliștii?

Răspuns: În anul 2012 a intrat în vigoare o lege^[1] specială, menită să protejeze datele cu caracter personal^[2], care obliga persoanele juridice să se înregistreze în calitate de operator de date^[3]. Potrivit textului legii, mass-media era însă scutită de această povară^[4].

În pofida acestui fapt, instituțiile care prestau servicii de acces la registrele informaționale de stat cereau redacțiilor să obțină calitatea de operator de date cu caracter personal pentru a putea accesa informațiile de care aveau nevoie. În sine, înregistrarea însemna o procedură foarte complicată și anevoioasă pentru jurnaliști, presupunând formalități și responsabilități ce determinau solicitanții să renunțe la această idee.

Din fericire, la data de 11 noiembrie 2021, Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege care vine să reducă formalitățile ce împovărau activitatea jurnaliștilor care-și doreau să acceseze informații din registrele de stat.

Astfel, amendamentele adoptate exclud obligația instituțiilor mass-media de a notifica și de a obține autorizații de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Jurnaliștii vor putea cere acces la datele cu caracter personal care se regăsesc în registrele de stat fără a fi necesar să obțină permisiunea CNPDCP sau a persoanei vizate. Singura condiție este ca prelucrarea să fie făcută în scopuri jurnalistice și să se refere la  date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei sau de caracterul public al faptelor în care este implicată.

Este bine de știut însă că redacțiile trebuie totuși să ia măsuri rezonabile de protecție a datelor, astfel încât să excludă posibilitatea producerii unor riscuri precum accesul neautorizat din partea altor persoane sau scurgerea informației.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.

[1] Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011;

[2] Date cu caracter personal – orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;

[3] Operator – persoana fizică sau persoana juridică de drept public sau de drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice altă instituție ori organizație care, în mod individual sau împreună cu altele, stabilește scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod expres de legislația în vigoare;

[4] Art. 23 alin. (5) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, „notificarea nu este necesară în cazul în care prelucrarea are ca scop ţinerea unui registru destinat informării publicului larg şi deschis spre consultare publicului sau oricărei persoane care probează un interes legitim, cu condiţia ca prelucrarea să se limiteze la datele necesare ținerii registrului menționat”;

Art. 10 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, „prevederile art. 5, 6 şi 8 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice (…) dacă aceasta se referă la (…) date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare”.