Este în drept protagonistul unui material jurnalistic să interzică publicarea acestuia dacă s-a răzgândit între timp?

Întrebare: În cadrul unui proiect, am documentat activitatea și importanța asistenților sociali comunitari. După epuizarea etapei de editare, protagonistul reportajului mi-a interzis publicarea acestuia, chiar dacă, cu o săptămână mai devreme, a binevoit să-l însoțesc și să-l filmez pe parcursul unui zile întregi de muncă. Publicarea materialului este o condiție obligatorie a proiectului. Altfel, munca mea va rămâne neremunerată.

Este în drept protagonistul reportajului să interzică publicarea acestuia dacă s-a răzgândit între timp? Era cazul să obțin în prealabil acceptul scris al acestuia pentru a difuza înregistrarea?

Răspuns:

Legea garantează tuturor persoanelor dreptul la propria imagine[1] și protejează datele cu caracter personal ale acestora. Acest fapt oferă indivizilor posibilitatea de a împiedica reproducerea, în orice mod, a înfățișării sau vocii[2] și/sau de a interzice prelucrarea datelor cu caracter personal.

În general, pentru a capta și difuza imaginea și vocea unei persoane (a prelucra date cu caracter personal) este necesar să fie obținut acordul subiectului de date[3]. Cu toate acestea, există o serie de situații când acordul este prezumat și jurnalistul este scutit de obligația de a obține învoirea protagonistului.

Potrivit legii, în situațiile în care o persoană tolerează ca imaginea sa să fie captată în circumstanțe din care rezultă în mod evident că imaginea va fi difuzată, se prezumă că ea de asemenea consimte la reproducerea și difuzarea acesteia pe cale obișnuită, așa cum se putea aștepta în mod rezonabil în aceste circumstanțe[4].

Totodată, atunci când cel la care se referă o informație sau un material le pune la dispoziția jurnalistului sau redacției, consimțământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesară exprimarea lui în formă scrisă[5].

Așadar, întrucât protagonistul reportajului a fost de acord să fie însoțit și filmat de mass-media pe durata unei zile întregi, acordul acestuia pentru captarea și difuzarea imaginii și vocii sale se consideră prezumat.

Potrivit legii, persoanele care au consimțit (tacit sau expres) asupra înregistrării și utilizării imaginii și vocii lor au o „cale de întoarcere”. Astfel, cei care au fost de acord, la un moment dat, să fie filmați sau înregistrați audio își pot retrage consimțământul[6].

Atunci când este vorba însă despre prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri exclusiv jurnalistice, retragerea acordului nu mai e o opțiune valabilă. Singura condiție în acest sens este ca prelucrarea să vizeze date care au fost făcute publice în mod voluntar și manifest de către protagonist sau date care sunt strâns legate de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat[7].

În cazul de față, documentarea materialului despre activitatea asistenților comunitari a fost făcută în scopuri exclusiv jurnalistice, iar imaginea și opiniile protagonistului au fost făcute publice de către acesta în mod voluntar și manifest. Prin urmare, solicitarea lui urmează a fi respinsă.

Rubrica „Juristul Presei” a fost lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu scopul de a sprijini activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor de presă, oferindu-le soluții juridice corecte, adaptate fiecărui caz în parte. În fiecare zi de vineri puteți afla răspunsuri la chestiuni ce țin de apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, accesul la informație, dreptul la viața privată, statutul juridic al organizațiilor mass-media, dreptul de autor etc.

Materialele publicate reflectă opinii juridice cu caracter consultativ și nu reprezintă o sursă autentică de drept. CJI nu poartă răspundere pentru prejudiciul suferit de către destinatarii consultației drept urmare a luării deciziilor bazate pe informația furnizată.

Răspunsurile oferite anterior în cadrul acestei rubrici le puteți găsi aici.

[1] Art. 43 alin. (1) Cod civil: În condițiile legii, orice persoană fizică are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la libera exprimare, la nume, la onoare, demnitate și reputație profesională, la propria imagine, la respectarea vieții intime, familiale și private, la protecția datelor cu caracter personal, la respectarea memoriei și corpului său după deces, precum și la alte asemenea drepturi recunoscute de lege”.

[2] Art. 45 alin. (1) Cod civil: Dacă prin lege nu se prevede altfel, în exercitarea dreptului la propria imagine, persoana poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozițiile art. 47 rămân aplicabile”.

[3] Art. 5 alin. (1) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal: „Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal”.

[4] Art. 45 alin. (2) Cod civil: „Dacă o persoană consimte ca imaginea sa să fie captată în circumstanțe din care rezultă în mod evident că imaginea va fi difuzată, se prezumă că ea de asemenea consimte la reproducerea și difuzarea acesteia pe cale obișnuită, așa cum se putea aștepta în mod rezonabil în aceste circumstanțe”.

[5] Art. 48 alin. (1) Cod civil: „Când însuși cel la care se referă o informație sau un material le pune la dispoziția unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunoștință că își desfășoară activitatea în domeniul informării publicului, consimțământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesară exprimarea lui în formă scrisă”.

[6] Art. 5 alin. (1) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, „Consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi retras în orice moment de către subiectul datelor cu caracter personal. Retragerea consimțământului nu poate avea efect retroactiv”.

Art. 48 alin (2) al Codului civil, „O persoană care a consimțit la utilizarea documentelor personale, imaginii sau înregistrărilor audio sau video privitoare la o persoană ori opiniilor personale poate retrage consimțământul, chiar și în cazul în care acesta a fost acordat pentru o perioadă determinată”.

[7] Art. 10 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, „Prevederile art. 5, 6 şi 8 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar şi manifest de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare”.

Share This

Copy Link to Clipboard

Copy