Hărțuirea online a jurnaliștilor, un fenomen malign ce ia amploare

Fenomenul de hărțuire în mediul online („cyberbullying”) a jurnaliștilor a ajuns la un nivel alarmant în ultimii ani în Republica Moldova, fapt ce generează consecințe grave asupra libertății presei, dar și încurajează deopotrivă autocenzura. Cyberbullyingul în raport cu presa se materializează prin utilizarea tehnologiei informaționale pentru a contacta reprezentanții mass-media cu scopul de a-i insulta, de a-i deranja sau de a-i amenința cu vătămarea integrității corporale ori cu omor. Hărțuirea online poate fi comisă de o singură persoană sau de grupuri de persoane și, de regulă, are loc pe rețelele sociale. 

De cele mai multe ori, jurnaliștii devin ținta amenințărilor și a discursului de ură în mediul online din cauza activității lor profesionale. De regulă, acțiunile celor care manifestă diverse forme de intoleranță în raport cu presa reprezintă o reacție la conținutul unor materiale jurnalistice publicate. Spre exemplu, în decembrie 2022, după ce jurnalistul portalului Nokta Mihail Sirkeli a publicat o postare privind bombardamentele din Ucraina, produse în ziua în care Parlamentul European a declarat Federația Rusă drept „stat sponsor al terorismului”, un utilizator al unei rețele sociale l-a amenințat pe Mihail Sirkeli – „o cărămidă i-ar putea cădea «în mod accidental» în cap”. În octombrie 2022 au fost înregistrate alte două cazuri ce vizează amenințarea jurnaliștilor cu omor. Reportera postului de televiziune TV8 Viorica Tataru a fost amenințată de către un utilizator al rețelei sociale Facebook că va fi omorâtă pentru întrebările pe care le pune participanților la protestele organizate de Partidul Șor, iar jurnaliștii redacției Ziarul de Gardă, în urma publicării unei investigații privind aceleași proteste, au fost amenințați că vor fi decapitați. 

Remedii prevăzute de legislația penală

Codul penal dedică un articol separat incriminării faptelor ce constituie împiedicare intenționată a activității mass-media sau a jurnalistului, precum și intimidare a mass-mediei sau a jurnalistului pentru critică (Articolul 180/1). Aceste acțiuni se pedepsesc cu amenzi ce pot varia între 25.000 și 32.500 de lei, cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de până la doi ani. Intimidarea jurnalistului prin amenințare cu aplicarea violenței constituie circumstanță agravantă, iar legea prevede amenzi de la 37.500 de lei, la 67.500 de lei, cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de până la cinci ani. Totodată, amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, săvârșită inclusiv prin intermediul unui sistem informatic, se pedepsește cu amendă ce poate varia între 27.500 și 37.500 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității ori cu închisoare de la 1 la 3 ani (Articolul 155). 

Sfaturi pentru prevenirea sau reducerea riscurilor legate de hărțuirea online

• Tratați cu atenție tipul și volumul informațiilor pe care le publicați în mod voluntar în mediul online. Restricționați accesul altor persoane la conținutul profilurilor dumneavoastră de pe rețelele sociale. Acest lucru va contribui la minimizarea riscului ca hărțuitorii să utilizeze informații despre viața dumneavoastră privată și de familie în cadrul unor campanii de defăimare sau pentru a exprima amenințări în raport cu rudele sau persoanele dumneavoastră apropiate;
• În cazul relatării despre subiecte sensibile, care ar putea genera atacuri coordonate din partea trollilor în legătură cu aceste subiecte, utilizați hashtagurile pe rețelele sociale cu atenție. Această modalitate de a înștiința prin etichetarea tipului de conținut ușurează procesul de identificare a țintei atacului de cyberbullying;
• Raportați exprimările ce constituie amenințări sau discurs de ură către administratorii platformei online;
• Documentați cazul de hărțuire. Faceți capturi de ecran pentru a deține probe ce vizează conținutul exprimării, data publicării, numele și prenumele utilizatorului-autor etc.;
• Depuneți plângere la Procuratură sau Poliție. Orice amenințare sau acțiune de atac împotriva unui jurnalist sau a unui membru al familiei sale, inclusiv online, trebuie să fie raportată și făcută publică.

Jurnaliștii și organizațiile mass-media din Republica Moldova care au nevoie de asistență juridică sunt bineveniți să solicite ajutorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Detalii aici. 

Campania de promovare a drepturilor digitale în Republica Moldova este desfășurată de CJI în cadrul proiectului „Greater Internet Freedom”, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui material ține de responsabilitatea CJI și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.