În ce măsură noua legislație privind accesul la informație corespunde standardelor UE? Principalele constatări ale experților Consiliului Europei, pe înțeles
La 16 iulie, grupul de experți pentru accesul la informații (AIG) din cadrul Consiliului Europei (CoE) a publicat primul său raport de evaluare a felului în care Republica Moldova implementează Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, cunoscută ca și Convenția de la Tromsø.
În ce măsură actualul cadru legal corespunde standardelor internaționale și care sunt aspectele ce pot fi îmbunătățite, potrivit experților CoE?
Din raportul lansat pe 16 iulie reiese că actualul cadru legal corespunde în mare măsură standardelor internaționale. Totuși, există și anumite aspecte ce pot fi îmbunătățite.
Capitolele la care Republica Moldova și-a făcut bine treaba
Cercul furnizorilor de informații. AIG a constatat că, potrivit noii legi, în categoria furnizorilor de informații au fost incluse toate autoritățile publice, întocmai cum prevede Convenția de la Tromsø. În același timp, legiuitorul moldav a completat lista furnizorilor cu alte entități „facultative”, precum asociațiile profesionale din sectorul justiției ori partidele politice – o opțiune lăsată la discreția statelor semnatare ale Convenției.
Principii. Noua lege privind accesul la informațiile de interes public, intrată în vigoare la începutul anului 2024, transpune cu fidelitate cerințele generale și principiile stabilite de Convenția de la Tromsø, între care principiul obligației de a publica (proactiv/din oficiu) informațiile de interes public, principiul promovării guvernării deschise, principiul transparenței ședințelor etc.
Categoriile informațiilor ce pot fi restricționate. În anumite situații, accesul la informație poate fi limitat dacă dezvăluirea datelor va prejudicia siguranța publică, relațiile internaționale, prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor, efectuarea urmăririi penale, desfășurarea procedurii administrative sau judiciare, protecția datelor cu caracter personal, drepturile de proprietate intelectuală sau secretul comercial – toate aceste valori sociale protejate de lege sunt preluate din Convenție. Prin urmare, AIG a pus o „bilă albă” Republicii Moldova la acest capitol.
Aspecte ce necesită a fi îmbunătățite
Informațiile de mediu. Republica Moldova a luat o „bilă neagră” din partea AIG la capitolul reglementării accesului la informațiile despre mediul înconjurător. Asta pentru că legea menționează doar faptul că accesul la informația de mediu se realizează în modul stabilit de Guvern, iar o atare reglementare nu există la moment. Totodată, experții au atenționat că, potrivit Convenției, eventualele restricții ale accesului la informațiile de mediu trebuie să fie stabilite în lege și nu în hotărâri de Guvern.
„Portițe” deschise pentru anumite limitări extinse și chiar absolute. Noua lege conține o prevedere care spune că accesul la informație poate fi limitat și atunci când restricția este prevăzută expres de lege, inclusiv în cazul informațiilor ce constituie secret de stat, bancar sau medical. În aceste condiții, experții CoE au remarcat că o atare prevedere poate duce la cazuri de limitare extinsă sau chiar absolută a accesului la informație. Prin urmare, AIG a încurajat Republica Moldova să reducă la minim utilizarea excepțiilor absolute și să recurgă la aplicarea triplului test. În termeni simpli, atunci când un furnizor primește o cerere de acces la informație, acesta trebuie să stabilească următoarele:
- Dacă datele ce i cer se încadrează în una dintre categoriile informațiilor cu caracter restricționat, adică dacă dezvăluirea acestora va putea prejudicia, bunăoară, siguranța publică, efectuarea urmăririi penale sau protecția datelor cu caracter personal.
- Dacă prejudiciul ce va fi cauzat prin dezvăluirea informației prevalează în raport cu interesul public în accesarea informației.
Regula e că, în situațiile când interesul public în accesarea informației prevalează în raport cu prejudiciul care va fi cauzat prin dezvăluirea informației, furnizorii sunt obligați să ofere accesul la informațiile de interes public.