Jurnaliști de la patru posturi TV din Republica Moldova, ghidați cum să reflecte etic și responsabil subiecte cu și despre refugiați din Ucraina
Jurnaliști de la TV8, Jurnal TV, Elita TV, Studio-L, precum și de la postul public de televiziune Moldova 1, au învățat de la experți locali și internaționali care sunt principiile de reflectare etică a problemelor cu care se confruntă refugiații, au aflat diverse strategii de prezentare a situațiilor de conflict, au discutat despre comunicarea etică și sensibilă în procesul de realizare a materialelor cu și despre persoanele strămutate din Ucraina. Subiectele au fost discutate în cadrul unui training desfășurat în perioada 4-5 septembrie de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în parteneriat cu UNESCO, în cadrul proiectului „Sprijin pentru refugiații din Ucraina prin intermediul mass-media”.
Pe parcursul celor două zile, experți locali și internaționali, au ghidat participanții cum să reflecte subiectele privind refugiații într-un mod imparțial, echilibrat și bazat pe fapte, implicându-i în diverse exerciții practice.
Expertul în reportaje sensibile la conflicte Peter du Toit, din Africa de Sud, a facilitat o discuție care s-a concentrat pe rolul important pe care jurnaliștii îl pot avea pentru a ajuta la crearea punților între cetățenii ucraineni care locuiesc în Moldova și comunitățile-gazdă. Expertul a subliniat că reflectarea responsabilă poate permite părților aflate în conflict să comunice între ele și să găsească soluții împreună. Potrivit lui, asta înseamnă că jurnaliştii trebuie să afle despre nevoile şi interesele diferitelor părţi şi să găsească modalităţi prin care oamenii să înţeleagă preocupările celorlalte părţi implicate în conflicte. „Jurnaliştii nu o pot face singuri, dar jurnalismul bun poate juca un rol important în a le permite oamenilor să-şi gestioneze eficient problemele”, a menționat expertul.
Esther Enkin, expertă din Canada, s-a axat pe principiile etice și deontologice în comunicarea cu refugiații. „Este necesar să tratați victima cu respect de fiecare dată. Trebuie să evitați expresii de genul «vă înțeleg», pentru că noi nu suntem în situația lor ca să înțelegem cum se simt ei. Trebuie să demonstrăm empatie și compasiune față de problemele persoanelor cu care discutăm. De multe ori, pentru a avea o deschidere mai mare din partea lor trebuie să le oferim timp. De asemenea, cu cât mai bine înțelegem comunitatea, cu atât mai bine vom reuși să povestim. Nu trebuie să aveți ambiția de a fi primul. Nimeni nu-și va aminti dacă veți publica știrea primul, dar toți își vor aminti dacă veți face ceva greșit. Iată de ce este foarte important să verificăm faptele înainte de le publica”, susține experta.
Împreună cu Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, participanții au modelat diferite situații și au discutat cazuri reale în care deciziile editoriale sunt dificile, în special în cazurile în care există riscul de a provoca escaladarea conflictelor în urma mediatizării unor situații. „Jurnaliștii au un rol important în verificarea și dezmințirea informațiilor false sau manipulatoare care au drept țintă refugiații și incitarea la ură. Astfel, șansele ca jurnaliștii să reflecte cu mai multă acuratețe, mai asumat și mai corect subiectele legate de conflicte și refugiați cresc”, consideră jurnalista.
Monica Vazquez, ofițeră pentru relații externe în cadrul UNHCR Moldova, a povestit despre experiența instituției în colaborarea cu refugiații. „A fost foarte greu la început, dar treptat am câștigat încrederea lor. Am făcut și multe greșeli atunci când scriam despre refugiați, dar din greșeli am învățat. Acum avem un ghid cu reguli stricte de la care nu ne abatem. Am învățat să fim corecți, sensibili și empatici, dar în același timp să nu cădem în cealaltă extremă”, a spus Monica Vazquez.
Pe parcursul instruirii, experții au încurajat jurnaliștii să-și împărtășească experiențele de până acum în procesul de realizare a reportajelor care implică refugiații.
Silvia Melega, jurnalistă la Studio-L din Căușeni, a menționat că din prima zi de război, jurnaliștii au cunoscut provocări și conflicte în care au fost implicate persoanele strămutate din Ucraina. „În aceste două zile, am avut parte de un schimb util de informații. Am discutat despre cum să abordăm problemele sau fricile refugiaților, ce subiecte despre refugiați ar merita să fie abordate de către media, am aflat care sunt cele mai frecvente falsuri despre refugiați. De asemenea, am abordat subiectul comunicării respectuoase, receptive și grijulii, precum și cel al consimțământului și protecției datelor cu caracter personal. Mai pot adăuga faptul că expresia «Meseria bună + Etica = Jurnalism bun» este cât se poate de valabilă și în continuare”, a precizat jurnalista.
Angela Zaharova, producătoare la Elita TV de la Rezina, susține că „experiența trainingului a fost una specială”. „Am validat lecții și dileme etice în fața căror am stat cu toții de la începutul războiului din țara vecină, când trebuia din mers să ne orientăm pentru a scrie despre persoane strămutate din Ucraina. Timp de două zile, am analizat conținut audiovizual despre persoane refugiate, am fost puși în situații practice de a gestiona un conflict și, astfel, pot spune că am furat din experiența colegilor din Canada și Africa de Sud. În același timp, am avut parte de un asalt de idei și un schimb bun de cunoștințe și între noi, jurnaliștii din Republica Moldova. Cred că informal vom face un hub comun în următoarele luni ale acestui proiect și vom realiza conținut audiovizual atractiv și util publicului”, a spus Angela Zaharova.
Participanții la instruire au recunoscut că pentru mass-media din Republica Moldova declanșarea războiului în țara vecină a fost o mare provocare, iar lipsa experienței despre relatarea corectă a subiectelor sensibile și a celor despre conflicte armate s-a simțit. „Grație acestui training, noi jurnaliștii, am avut ocazia și am reușit să învățăm de la cei mai buni specialiști cum ar trebui să mediatizăm corect subiectele despre refugiați și despre atrocitățile comise de armata rusă în Ucraina. Au fost două zile pline de conținut util și am fost instruiți cum să relatăm oamenilor despre astfel de subiecte și cum să aducem în prim-plan poveștile și nevoile refugiaților din Ucraina, contribuind astfel la creșterea empatiei față de aceste persoane. Accesul la informație, precum și libertatea de exprimare reprezintă pentru noi toți drepturi fundamentale ale omului. Pentru milioane de refugiați, aceste drepturi sunt foarte importante în actualele circumstanțe, iar instituțiile de presă trebuie să trateze subiectele cu mare acuratețe, pentru a oferi oamenilor un produs final corect, ceea ce își propune și Jurnal TV în realizarea materialelor și emisiunilor cu și despre refugiații ucraineni,” a menționat Călin Jucovschi, jurnalist de la postul Jurnal TV.
În următoarele luni, posturile de televiziune TV8, Jurnal TV, Elita TV și Studio-L, parteneri în cadrul proiectului „Sprijin pentru refugiații din Ucraina prin intermediul mass-media”, vor crea conținut despre și cu participarea refugiaților din Ucraina.
Proiectul „Sprijin pentru refugiații din Ucraina prin intermediul mass-media”, realizat de CJI și finanțat de Guvernul Japoniei, este o inițiativă a UNESCO dezvoltată în cadrul Planului regional de răspuns la situația refugiaților din Ucraina, coordonat de UNHCR.
