Jurnaliștii au învățat cum să fie parte a soluției și nu a problemei, în contextul crizei refugiaților din Ucraina

Partenerii media ai proiectului „Sprijin pentru refugiații ucraineni prin intermediul mass-mediei” – Jurnal TV, ElitaTV, Studio-L, TV8, precum și de la postul public de televiziune Moldova 1, au învățat de la expertul internațional Ulrik Haagerup, fondatorul Constructive Institute, Danemarca, și Ana Gherciu, directoare executivă Moldova.org, cum să fie parte a soluției și nu a problemei, în contextul crizei refugiaților din Ucraina.

Reprezentanții acestor instituții media au participat în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2023 la un program de formare, organizat la Chișinău de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Proiectul este o inițiativă a UNESCO, finanțată de Guvernul Japoniei.

În debutul instruirii, directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, a salutat participanții, precizând că instruirea este o bună oportunitate de a învăța de la experți locali și internaționali despre ce reprezintă jurnalismul constructiv și cum îl putem aplica în relatările despre refugiați.

Participanții, care sunt implicați în realizarea materialelor jurnalistice despre și cu participarea refugiaților ucraineni, au discutat timp de două zile despre jurnalismul constructiv și cum acesta poate fi utilizat în reflectarea subiectelor care vizează refugiații. Experții Ulrik Haagerup și Ana Gherciu au prezentat noțiuni teoretice referitoare la jurnalismul de soluții, au relevat experiența altor țări în domeniu, au prezentat posibile soluții și exemple de bune practici în utilizarea jurnalismului de soluții și au identificat modalități prin care acesta poate fi folosit în materialele despre refugiați.

Ulrik Haagerup a menționat faptul că dacă în jurnalism rămâne să ne focusăm doar asupra lucrurilor extreme, într-un final, oamenii vor crede că aceasta este o normalitate. „Dacă ne vom axa doar pe probleme, pe lucruri dramatice, situații de conflict, oamenii vor crede că asta este calea normală pe care trebuie s-o urmăm. Respectiv, pe exemplul refugiaților ucraineni, putem spune că dacă vom trata acest lucru ca pe o problemă a societății, dacă ne vom concentra atenția doar pe costurile pe care le generează situația în care aceștia s-au pomenit, atunci nu vom avea o imagine generală asupra situației lor. În jurnalism nu trebuie să vedem lucrurile unilateral. Trebuie să identificăm oportunități, să încercăm să înțelegem oamenii, să găsim soluții pentru problemele lor. Jurnalismul constructiv este și despre motivație, inspirație și exemple de bune practici”, a spus expertul din Danemarca.

Ana Gherciu a evidențiat rolul esențial pe care jurnalismul constructiv îl poate avea în societate. „Acesta are misiunea de a scădea din tensiunea lucrurilor. Atunci când intrăm în mai multe detalii  și nu prezentăm lucrurile doar în alb și negru, de la o extremă la alta, impactul asupra celor care consumă această informație se transformă de la consecințele clasice ale știrilor – nervozitate, furie, poate chiar ură, la faptul că audiența începe să-și pună întrebări: ce pot face eu, cum pot să ajut, cum pot să schimb lucrurile în comunitatea mea. Treptat, audiența noastră se transformă și este mai atentă la modul în care comentează, devine mai sensibilă la unele subiecte. Nu trebuie să așteptăm schimbarea de la conducere sau alți factori de decizie. Scopul de bază al jurnalismului constructiv este să ne inspire să facem noi această schimbare”, a spus jurnalista precizând totodată că, de obicei, „toți vor schimbare, dar nimeni nu vrea să se schimbe”.

Participanții la instruire au învățat că jurnalismul de soluții este bazat pe fapte, în același timp, extrem de importante sunt nuanțele și contextul. Totodată, au conștientizat că jurnaliștii pot iniția dezbateri constructive în societate, care să determine autoritățile să identifice soluții, fără a contribui la divizarea societății.

Angela Zaharova, producătoare la postul de televiziune Elita TV din or. Rezina, susține că „oamenii au obosit de știri şi abordări agresive”. „Studiile arată că oamenii vor să vadă soluții și perspective ale problemelor cu care se confruntă societatea. După două zile de instruire, sunt sigură că experiența daneză este aplicabilă pentru redacțiile din Moldova. Cel mai mult m-a impresionat experimentul danez cu politicienii puși să caute soluții și excluderea din dezbateri a celor care atacă oponenții. Oamenii nu mai vor să audă politicieni gălăgioși, ci soluții. Voi continua să aplic elemente ale jurnalismului de soluții în conținuturile Elita TV, iar în abordarea temei oaspeților noștri din Ucraina, vom aduce mai multe istorii de succes și implicare a ucrainenilor pentru a-i ajuta și pe alții să se integreze în comunitățile noastre. Trebuie să valorificăm oportunitatea de a-i angaja la muncă, de a crea sau produce împreună, și, de ce nu, de a suplini bugetul public. Aceasta a fost ideea pe care am desprins-o din cadrul instruirii”, a spus Angela Zaharova.

Renata Lupacescu, redactoră-șefă, Studio-L de la Căușeni, consideră că jurnalismul de soluții joacă un rol esențial în integrarea cetățenilor ucraineni. „În loc să sublinieze doar dificultățile și tragediile asociate cu războiul din Ucraina, jurnalismul de soluții evidențiază inițiativele de succes și soluțiile creative care au un impact pozitiv asupra vieții ucrainenilor. Jurnalismul de soluții pune în lumină proiectele locale și inițiativele care ajută la coeziunea socială. Este un instrument de educație și sensibilizare, explicând publicului complexitatea problemelor legate de refugiați și evidențiază modalitățile în care oamenii pot contribui la soluționarea acestor probleme”, a evidențiat Renata Lupacescu.

Posturile de televiziune TV8, Elita TV, Jurnal TV și Studio-L, parteneri în cadrul proiectului „Sprijin pentru refugiații din Ucraina prin intermediul mass-media”, vor continua să creeze conținut despre și cu participarea refugiaților din Ucraina. O parte din materialele acestora sunt disponibile în grupul Refugiații în presă.

Proiectul „Sprijin pentru refugiații din Ucraina prin intermediul mass-media”, realizat de CJI și finanțat de Guvernul Japoniei, este o inițiativă a UNESCO dezvoltată în cadrul Planului regional de răspuns la situația refugiaților din Ucraina, coordonat de UNHCR.