Patru redacții și-au împărtășit experiența de reflectare a subiectelor referitoare la situația refugiaților din Ucraina
Partenerii media ai proiectului „Sprijin pentru refugiații din Ucraina prin intermediul mass-mediei” – Jurnal TV, ElitaTV, Studio-L, TV8, și-au împărtășit experiențele și impresiile în procesul de realizare a materialelor despre persoanele strămutate din Ucraina. Evenimentul a avut loc la Chișinău pe 19 ianuarie 2024 și a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Proiectul este o inițiativă a UNESCO, finanțată de Guvernul Japoniei.
Directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu, a menționat în debutul întâlnirii că scopul acesteia este de a prezenta rezultatele și reușitele proiectului, dar și de a discuta despre provocările avute în procesul de realizare a reportajelor. „Se spune că toamna se numără bobocii, noi însă îi numărăm la început de an. Au fost cinci luni de muncă intensă în care ați reușit să abordați în materialele realizate diverse aspecte ale integrării refugiaților ucraineni în Republica Moldova. Pe site-ul Media-Azi a fost lansată și o rubrică specială „Refugiații în presă”, unde ați făcut schimb de experiență în realizarea materialelor cu și despre refugiații din Ucraina”, a spus Nadine Gogu.
E.S. Yamada Yoichiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, a mulțumit încă odată Republicii Moldova pentru generozitatea de a susține refugiații din Ucraina, menționând că drepturile și libertățile cetățenilor trebuie protejate atât pe timp de pace, cât și pe timp de război. „UNESCO a fost creată imediat după cel de-al doilea război mondial. Noi, japonezii, credem în jurnalismul care promovează umanitatea, generozitatea, pacea. Această încredere vine din istoria noastră de după cel de-al doilea război mondial. Oamenii de rând urăsc războiul, dar sunt și oameni care îl promovează pentru a se menține la putere”, a menționat ambasadorul, precizând că „libertatea presei este un un pilon indispensabil al unei societăți democratice”.
Viorica Zaharia, expertă și mentoră în cadrul proiectului, a spus că ideea de a susține jurnaliștii în realizarea materialelor despre refugiați i s-a părut din start una foarte bună, calificând această inițiativă drept o oportunitate pentru ca jurnaliștii să-și împrospăteze cunoștințele referitoare la standardele UNESCO în ceea ce privește reflectarea în presă a grupurilor vulnerabile, în cazul dat a refugiaților. „În materialele realizate jurnaliștii au oferit o imagine echilibrată a persoanelor strămutate din Ucraina în Republica Moldova. Au prezentat reportaje în care au fost reflectate probleme serioase cu care se confruntă refugiații în țara noastră, dar au adus în fața publicului și exemple de succes, de bune practici și istorii umane cu care am empatizat. Materialele realizate au fost de calitate și interesante pentru publicul larg. Totodată, prin aceste reportaje s-a oferit răspuns la dezinformarea răspândită în presă despre refugiații din Ucraina în Moldova, potrivit căreia aceștia ar fi răsfățați sau privilegiați în raport cu localnicii”, a spus Viorica Zaharia.
Ana Gherciu, expertă și mentoră în cadrul proiectului, s-a arătat mulțumită de faptul că termenul de jurnalism constructiv devine tot mai cunoscut în rândul jurnaliștilor din Republica Moldova. „Noi, la Moldova.org, facem asta de mai mulți ani și observăm consecințele pozitive și impactul materialelor constructive asupra audienței. Observația generală în privința eforturilor pe care le fac jurnaliștii este că noi fie ne propunem să fim foarte critici în raport cu ceea ce se întâmplă, fie să fim foarte îngăduitori cu persoanele vulnerabile. Aici, jurnalismul constructiv vine să ne ghideze în raport cu modul în care am putea aborda persoanele aflate în situații mai complicate. Mă bucur că abordarea constructivă a fost conectată anume de situația refugiaților”, a precizat Ana Gherciu.
Pe parcursul celor cinci luni de zile, partenerii media ai CJI au realizat zeci de reportaje video despre persoanele strămutate din Ucraina, dezvăluind publicului istoriile lor de viață, provocările și oportunitățile pe care le-au găsit în Republica Moldova. În reportajele lor, jurnaliștii au reflectat despre necesitățile, trăirile, emoțiile și starea psihologică a refugiaților. De asemenea, au bătut la ușa autorităților pentru a ajuta și RM să facă pași majori spre integrarea în societate a acestor cetățeni.
Elita TV – „Discutând cu refugiații, îți dai seama că sunt un vulcan de emoții și trăiri”
Postul de televiziune Elita TV de la Rezina a realizat o serie de emisiuni la rubrica „Așa cum este” în care a abordat diverse subiecte referitoare la integrarea ucrainenilor, cum ar fi incluziunea copiilor în procesul educațional din grădinițe și școli, angajarea în câmpul muncii, voluntariat sau dezvoltarea micilor afaceri. „Sperăm că prin această serie de emisiuni am reușit să arătăm situația ucrainenilor așa cum este, cu bucurii și cu tristeți. Am întâlnit cazuri în care ucrainenii în țara lor locuiau pe o stradă, dar războiul i-a făcut să se cunoască la Rezina. Am mai constatat că mulți ucraineni au nevoie de susținere psihologică. Atunci când discuți cu ei îți dai seama că sunt un vulcan de emoții și trăiri. De asemenea, am încercat să aducem în studiou reprezentanți ai diferitor instituții de stat care să ne ofere răspuns la problemele și provocările cu care se confruntă ucrainenii în Republica Moldova. Astfel, în cadrul emisiunilor noastre au fost auzite vocile cetățenilor, ale autorităților centrale și locale, ale reprezentanților societății civile. Toate emisiunile noastre au fost dublate în limba ucraineană”, a menționat Angela Zaharova, producătoare la postul de televiziune Elita TV.
Jurnal TV – „Am identificat istorii care ne-au marcat și trebuiau să fie auzite de public”
Echipa Jurnal TV a realizat mai multe ediții speciale ale emisiunii „Cealaltă Basarabie” și „DE FACTO”, în cadrul cărora au povestit istorii ale refugiaților și au abordat diverse aspecte vizând situația lor în Moldova. Leanca Grițcan, realizatoarea emisiunii „Cealaltă Basarabie”, a menționat că în procesul de lucru au fost identificate istorii care i-au marcat și trebuiau să fie auzite de public. „Personajele noastre ne-au povestit că au avut parte de suport în Moldova. De exemplu, o doamnă ne spus că și-a găsit aici casa. Oamenii pe care i-a avut alături au creat o atmosferă în care o face să se simtă în siguranță. O altă istorie relatează povestea Elenei, care muncea la Harkov în calitate de manageră de vânzări, iar odată ajunsă în Moldova a început să facă voluntariat și să ajute ucrainenii din Moldova. Am relatat și istoria Olgăi, care deși vede doar 10% a ajuns campioana RM la joc de dame. De asemenea, în emisiunile realizate am oferit soluții și date de contact pentru a facilita integrarea lor în societate. Emisiunile noastre au fost subtitrate în limba ucraineană”, a spus Leanca Grițcan.
Jurnalista de la Jurnal TV, Iulia Sarivan, a menționat că pe lângă subiectele sociale, care sunt foarte importante, este necesar ca cetățenii moldoveni și ucraineni să fie informați cu privire la situația din Ucraina în cadrul emisiunilor de analiză politică. „Agresiunea asupra unei țări este o problemă politică. În cadrul emisiunii „DE FACTO”, care apare de două ori pe lună, am analizat evenimentele din Ucraina și situația de pe front, oferind publicului o imagine completă asupra situației”, a precizat jurnalista.
Studio-L – „Simțim războiul prin emoțiile și cuvintele celor care-l trăiesc”
Redacția Studio-L de la Căușeni a realizat mai multe emisiuni și reportaje la rubrica Oamenii războiului, în cadrul cărora și-a propus să reflecte războiul prin prisma celor care l-au trăit. „Ne-am dorit să acoperim un gol informațional în ceea ce privește integrarea în societate a cetățenilor ucraineni, care s-au stabilit la raioanele Căușeni și Ștefan Vodă. În această regiune locuiesc peste 1000 de cetățeni ucraineni care s-au integrat în societatea noastră. Am reușit să ajungem în aproximativ 15 localități urbane și rurale, pentru a identifica istorii umane ale refugiaților și a mediatiza poveștile lor de viață. Noi simțim războiul prin emoțiile și cuvintele celor care-l trăiesc. Am oferit și soluții pentru problemele cu care se confruntă ucrainenii și am discutat despre modul cum s-a schimbat securitatea națională în cei doi ani de război”, a spus Renata Lupacescu, redactoră-șefă la Studio-L.
Regizoarea din Ucraina, Irina Odinobecova, s-a integrat în echipa Studio-l, reușind să realizeze un mini-documentar, din 9 episoade, despre viața ucrainenilor refugiați. „Nu este vorba doar de un film pur și simplu, ci de 9 istorii de viață, cu 9 eroi diferiți. Pentru mine a fost important să vorbim despre faptul că suntem uniți de o tragedie, numit război, să arătăm trăirile și dificultățile cu care se confruntă ucraineni în Moldova. Am abordat problema violenței fizice și psihice sau pe cât este de dificil ca persoanele cu dizabilități să se integreze în societate. De asemenea, ne-am propus să prezentăm felul nostru de a fi, ce fel de popor suntem, câtă voință și putere avem, cum am reușit să ne integrăm într-o nouă societate și într-o nouă țară. Suntem un popor cu un simț al umorului pronunțat și am filmat râzând și plângând, în același timp”, a spus regizoarea din Ucraina.
TV8 – „În cadrul reportajelor noastre am reflectat istorii de viață ale ucrainenilor”
Echipa TV8 este o altă redacție care aduce în atenția publicului subiecte importante pentru coeziunea socială și sensibilizarea cetățenilor privind problemele ucrainenilor strămutați în Moldova. În cadrul emisiunii „Bună seara! Noi suntem din Ucraina”, TV8 a reflectat istoriile mai multor cetățeni ucraineni aflați în Moldova, promovând în societate mai multă conștientizare și empatie cu privire la situația dificilă a persoanelor din Ucraina. Realizatoarea emisiunii este jurnalista din Ucraina, Irina Stryapko, care s-a alăturat TV8 la scurt timp după declanșarea războiului. „În cadrul reportajelor noastre am reflectat istorii de viață ale ucrainenilor, care s-au stabilit în Moldova, am discutat despre filmul „Drumul războiului”, realizat de colegii noștri de la TV8, Viorica Tataru și Andrei Captarenco, în care am prezentat publicului evenimentele fierbinți din Ucraina. În calitate de invitați la discuții i-am avut pe mai mulți reprezentanți ai autorităților, dar și pe Ambasadorul Ucrainei în Moldova. Reportajele noastre au acumulat un număr mare de vizualizări pe rețelele sociale, iar susținerea pe care am simțit-o din partea publicului a fost una extrem de importantă pentru noi”, a spus Irina Stryapko.
Proiectul „Sprijin pentru refugiații din Ucraina prin intermediul mass-media”, realizat de CJI și finanțat de Guvernul Japoniei, este o inițiativă a UNESCO dezvoltată în cadrul Planului regional de răspuns la situația refugiaților din Ucraina, coordonat de UNHCR.
