Propaganda cu conținut militar din Federația Rusă și căile de contracarare a dezinformării la TV

În contextul declanșării de către Federația Rusă a războiului din Ucraina, printre obiectivele prioritare ale autorităților moldovenești trebuie să se regăsească și asigurarea protecției spațiului audiovizual național de tentativele de dezinformare și conținutul manipulator retransmis pe larg de către o serie de posturi de televiziune loiale forțelor politice pro-Kremlin.

Este cazul de a reaminti că, odată cu adoptarea în 2020 a amendamentelor la Codul serviciilor media audiovizuale (eveniment cunoscut drept „anularea legii anti-propagandă”), majoritatea parlamentară formată atunci, în principal, din membrii Partidului Socialiștilor și cei ai platformei „Pentru Moldova”, a readus programele militare și informativ-analitice rusești pe ecranele telespectatorilor din Republica Moldova. Până atunci, posturile TV aveau permisiunea de a transmite doar conținutul produs în statele UE, SUA şi Canada, precum şi cel din statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră^[1] (Federația Rusă fiind exceptată din această listă).

Așadar, la momentul de față, suntem într-o situație în care există și posibilitatea reală ca centrele subversive din Federația Rusă să-și intensifice și să-și extindă mijloacele de propagandă și de agresiune mediatică în scopul destabilizării situației social-politice și prejudicierii securității informaționale a Republicii Moldova.

Până la instituirea stării de urgență, mijloc ce oferă posibilitatea instituirii unor măsuri drastice pentru contracararea atacurilor la securitatea spațiului informațional^[2], autoritățile trebuie să acționeze rapid, ghidându-se de prevederile legilor pe care le avem în vigoare acum.

În virtutea prevederilor art. 17 al CSMA^[3], furnizorii și distribuitorii de servicii media au dreptul să transmită programe cu conținut militar, locale sau achiziționate din Federația Rusă, numai dacă acestea corespund prevederilor Strategiei și Concepției securității informaționale a Republicii Moldova.

Prevederile acestei Concepții exemplifică principalele amenințări la adresa securității informaționale, printre care:

• acțiunile subversive în scopul influențării politicii interne şi externe a statului;
• amenințările hibride de securitate în scopul subminării securității naționale;
• dominația informațională externă pe teritoriul necontrolat de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova;
• alterarea conținutului informațiilor vehiculate în spațiul public (prin manipulare, dezinformare, prin tăinuirea sau falsificarea informației) cu scopul de a genera panică, tensiuni ori conflicte sociale.

Cine poate asigura protecția de aceste amenințări? Prevederile Concepției^[4] enumeră o serie de autorități, printre care Parlamentul, Guvernul, Președintele și Consiliul Audiovizualului (CA). Totodată, CSMA^[5] prevede că anume CA este responsabil de monitorizarea şi supravegherea respectării de către furnizorii de servicii media şi distribuitori de servicii media a prevederilor privind protejarea spațiului audiovizual național și asigurarea securității informaționale. La fel, în limita competențelor, autoritatea este împuternicită să  elaboreze și supravegheze punerea în aplicare a reglementărilor privind protejarea spațiului audiovizual național^[6].

Retransmiterea programelor care încalcă prevederile Concepției securității informaționale a Republicii Moldova constituie o faptă sancționabilă conform prevederilor CSMA. Astfel, potrivit art. 84 alin. (9) al Codului, „se sancționează cu amendă de la 40.000 de lei la 70.000 de lei furnizorii de servicii media şi distribuitorii de servicii media care au încălcat prevederile art. 11 alin.(2) și ale art. 17”.

Altfel spus, CA are toate împuternicirile pentru a sancționa posturile TV care retransmit programe cu conținut militar din Federația Rusă, alterând conținutul informațiilor vehiculate în spațiul public (prin manipulare, dezinformare, prin tăinuirea sau falsificarea informației) cu scopul de a genera panică, tensiuni ori conflicte sociale.

Pentru încălcarea repetată a prevederilor art. 17, amenda constituie de la 70.000 de lei la 100.000 de lei, iar repetitivitatea situației se poate solda cu retragerea licenței de emisie.

Eforturile sistemice ale Federației Ruse de a suprasatura spațiul audiovizual al Republicii Moldova cu propagandă au fost reflectate de-a lungul anilor în rapoartele de monitorizare ale CA și ale societății civile. Gradul sporit de influențare a atitudinilor, convingerilor și comportamentului cetățenilor denotă cât de nocive sunt de fapt armele propagandistice. Eminența riscurilor apărute în legătură cu izbucnirea conflictului armat în Ucraina impun mai mult decât oricând necesitatea ca autoritățile naționale să acționeze prompt și eficient pentru proteja spațiul informațional de manipulare, dezinformare și de alte tipuri de agresiunii mediatice.

_______________________________________________________________________________________________________________________

Noțiuni relevante:

Securitate informațională – stare de protecție a resurselor informaționale, a persoanei, a societății şi a statului, inclusiv prezența unui ansamblu de măsuri pentru asigurarea protecției persoanei, a societății şi a statului de eventuale tentative de dezinformare şi/sau de informare manipulatorie din exterior şi pentru neadmiterea agresiunii mediatice îndreptate împotriva Republicii Moldova. (CSMA)

Protejarea spațiului audiovizual național – ansamblu de măsuri având ca scop atât eliminarea factorilor interni sau externi, intenţionali sau involuntari, ce prejudiciază ori pot afecta integritatea instituţională, cea funcțională, cea structurală, cea de conţinut, cea tehnologică sau de altă natură a spaţiului de referință, cât şi crearea ambianţei sociale propice pentru funcţionarea spaţiului audiovizual naţional în condiţii de securitate legală, politică, economică, culturală sau de altă natură. (CSMA)

Armă informaţională – informație și/sau tehnologie a informației, mijloace de comunicare în mass-media, alte resurse și metode, utilizate la nivel tactic, operativ și strategic în scopul desfăşurării unui război informaţional. (Concepţia securităţii informaţionale)

Operațiune psihologică – acțiune planificată pentru transmiterea către publicul larg a mesajelor psihologic distructive, a informațiilor și indicatorilor selectați în funcție de emoții, de motive și de raționamente obiective sau subiective, în scopul influențării comportamentului autorităților, al organizațiilor, al grupurilor și/sau al persoanelor. (Concepţia securităţii informaţionale)

Propagandă – acțiune de răspândire sistematică a informației pentru influențarea atitudinilor, convingerilor și comportamentului persoanelor, pentru susținerea sau compromiterea anumitor instituții, cauze ori persoane prin prezentarea manipulatorie a informației și/sau prin reflectarea selectivă a evenimentelor, în scopul subminării intereselor naționale ale statului. (Concepţia securităţii informaţionale)

Război informaţional – ansamblu de acțiuni desfășurate de către entități statale sau nonstatale în spațiul informațional prin intermediul propagandei, al agresiunii mediatice, al manipulării și al dezinformării, care includ operațiuni digitale, cibernetice și psihologice, în scopul subminării suveranităţii, independenței şi integrităţii teritoriale ale unui stat.

[1] Art. 17 alin. (4) al Codului serviciilor media audiovizuale: „În vederea protejării spaţiului audiovizual naţional şi asigurării securităţii informaţionale, se permite furnizorilor de servicii media şi distribuitorilor de servicii media transmisiunea programelor de televiziune şi de radio cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic care sunt produse în statele membre ale Uniunii Europene, în SUA şi Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră”.

[2] A se vedea Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;

[3] Art. 17 alin. (4) al Codului serviciilor media audiovizuale: „În vederea protejării spațiului audiovizual național și asigurării securității informaționale, furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media au dreptul să includă în oferta de servicii transmiterea programelor de televiziune și de radio cu conținut militar, locale sau achiziționate din state terțe, care corespund prevederilor Concepției și ale Strategiei securității informaționale a Republicii Moldova”.

[4] Pct. 28 al Concepției securității informaționale a Republicii Moldova: „Securitatea informațională reprezintă o componentă inseparabilă a securității naționale, fiind asigurată, în limita competențelor stabilite de lege, de către Parlamentul, Guvernul, Președintele Republicii Moldova, Consiliul Suprem de Securitate (…) Consiliul Coordonator al Audiovizualului”.

[5] Art. 17 alin. (5) al Codului serviciilor media audiovizuale: „Consiliul Audiovizualului monitorizează şi supraveghează respectarea de către furnizorii de servicii media şi distribuitori de servicii media a prevederilor prezentului cod privind protejarea spațiului audiovizual național și asigurarea securității informaționale, precum şi poate institui reglementări şi întreprinde măsurile necesare, în limita competențelor, pentru atingerea scopului respectiv”.

[6] Art. 75 alin. (3) lit. g)  al Codului serviciilor media audiovizuale: „În vederea exercitării atribuțiilor sale, Consiliul Audiovizualului elaborează şi supraveghează punerea în aplicare: (…) a reglementărilor privind protejarea spațiului audiovizual național”.