Riscă mass-media să fie sancționată dacă utilizează imagini cu panglica negru-portocaliu?

În luna aprilie a anului curent, legiuitorul a intervenit cu câteva completări în legislația contravențională și în cea care vizează contracararea activității extremiste. Premisa acestor amendamente rezidă din necesitatea de a interzice utilizarea atributelor și simbolurilor folosite pentru susținerea și glorificarea războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Astfel, în prezent, Codul contravențional (art. 365⁵) interzice confecționarea, vânzarea, răspândirea sau utilizarea în public a atributelor și simbolurilor care sunt general cunoscute și care sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni.

Prin aceste atribute și simboluri se regăsește și banda bicoloră negru-portocaliu. Cunoscută și drept Panglica Sfântului Gheorghe, aceasta reprezintă un simbol știut drept fiind promovat de către Federația Rusă în contextul atrocităților comise în Ucraina.

În cazul nerespectării prevederii contravenționale, persoanele fizice riscă o amendă de la 4.500 la 9.000 de lei sau se pot alege cu o sancțiune sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. În același timp, amenda în cazul persoanelor cu funcție de răspundere variază de la 9.000 de lei la 18.000 de lei, iar în cazul persoanelor juridice – de la 18.000 la 30.000 de lei.

Așadar, textul legii spune clar că răspândirea benzilor bicolore negru-portocaliu, inclusiv a imaginilor acestora, reprezintă o încălcare.

Aflându-se în nemijlocita apropiere de ziua de 9 Mai (declarată în 1990 drept zi de sărbătoare și intitulată „Ziua Victoriei”^[1]) și conștientizând că există probabilitatea ca unele persoane să etaleze panglica, mai mulți reprezentanți din mass-media s-au întrebat cum trebuie să reflecte aceste evenimente. Mai exact, riscă și ei să fie sancționați după ce imaginile cu banda bicoloră negru-portocaliu vor apărea în materialele informative pe care le vor publica?

Legea privind contracararea activității extremiste enumeră câteva cazuri când răspândirea panglicilor bicolore nu constituie o contravenție. Este vorba despre:

1. Reprezentarea acesteia în manuale și/sau cărți ori pe un alt suport având caracter științific și/sau educațional;
2. Expunerea acesteia în cadrul unor expoziții cu caracter științific și/sau educațional;
3. Confecționarea, deținerea sau utilizarea acestora în cadrul reprezentațiilor de teatru sau film ori în cadrul activităților de reconstituire istorică în care participanții desfășoară un program după un plan prestabilit pentru a recrea diverse aspecte ale unui eveniment sau ale unei perioade istorice.

Așa cum poate fi observat, reflectarea în presă, în scop informativ, a imaginilor cu panglica bicoloră NU se regăsește și nici NU se încadrează în excepțiile pe care le-a instituit legiuitorul. Or, nu toate, sau mai exact spus, doar foarte puține dintre reportajele jurnalistice au caracter științific^[2] și/sau educațional^[3].

În ajunul zilei de 9 Mai, Poliția Republicii Moldova a venit cu un comunicat prin care informa că reprezentarea panglicii bicolore „pe un suport cu caracter științific/educațional (reportaj jurnalistic)” este permisă de lege. Altfel spus, reprezentanții Poliției au interpretat legea în sensul că toate reportajele presei se încadrează în categoria materialelor cu caracter științific și/sau educațional.

Efectele acestei interpretări eronate au devenit vizibile publicului după ce mai multe instituții de presă au difuzat programe audiovizuale și au publicat articole ce conțineau imaginea panglicii. În unele cazuri a fost vorba despre reflectarea modului în care persoane publice și alți participanți la marșul dedicat zilei de 9 Mai au sfidat legea prin etalarea simbolului interzis. În alte cazuri, redacțiile au proiectat imaginea panglicii pe ecran sau au inserat-o în textul articolelor, în lipsa unui scop care să justifice interesul publicului de a vizualiza acel simbol general cunoscut.

În mod evident, în multe dintre aceste situații este vorba despre încălcarea legislației contravenționale. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe, presa este totuși îndreptățită să reflecte imaginea panglicii.

„Colacul de salvare al jurnaliștilor” se regăsește la art. 24 al Codului contravențional^[4], intitulat „Riscul întemeiat”. Potrivit acestui articol, în anumite cazuri, unele fapte pe care le prevede, le interzice și le sancționează legislația contravențională nu constituie de fapt contravenții.

Este vorba despre situația când:

• Persoana a comis o faptă prevăzută de Codul contravențional (a publicat imagini cu panglica bicoloră);
• Prin comiterea faptei a cauzat „daune intereselor ocrotite de lege” (a cauzat daune ordinii și securității publice);
• La mijloc există un risc întemeiat în atingerea unor scopuri socialmente utile (la mijloc există riscul întemeiat de a informa cetățenii asupra problemelor de interes public).
• Persoana care a riscat a luat măsuri de prevenire a cauzării de daune intereselor ocrotite de lege (Jurnalistul, în măsura posibilităților, a întreprins măsuri pentru a preveni publicarea imaginilor cu panglica bicoloră).

Așadar, mass-media nu poate fi sancționată dacă a utilizat în materiale publicate imagini cu banda bicoloră negru-portocaliu, dacă:

• Aceasta apare în reportajele ce vizează un subiect de interes public (ex: nerespectarea legii de către persoanele private și/sau publice prin prin etalarea simbolurilor interzise de lege);
• Aceasta apare în imagini difuzate publicului în regim LIVE, redacția fiind în imposibilitate să ia măsuri pentru a preveni (prin blurare) apariția simbolurilor interzise pe ecran.

În caz contrar, în virtutea actualei formule textuale din lege, acțiunile mass-mediei pot fi încadrate în prevederile art. 365⁵ al Codului contravențional.

[1] Pct. 1, lit. b) al Hotărârii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova: „Se consfințesc următoarele zile comemorative şi zile de sărbătoare în Republica Moldova (…) b) sărbători tradiționale: Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei (9 mai)”;

[2] Științific – Care aparține științei, privitor la știință; bazat pe principiile științei. Sursa – https://dexonline.ro/definitie/%C8%99tiin%C8%9Bific

[3] Educațional – Care aparține educației, învățământului, care contribuie la educația cuiva. Sursa – https://dexonline.ro/definitie/educa%C8%9Bional

[4] Art. 24 al Codului contravențional: „(1) Nu constituie contravenție fapta, prevăzută de prezentul cod, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege în cazul riscului întemeiat în atingerea unor scopuri socialmente utile. (2) Se consideră întemeiat riscul fără de care scopul socialmente util nu a putut fi atins, iar persoana care a riscat a luat măsuri de prevenire a cauzării de daune intereselor ocrotite de lege”.