Instrucțiunea ce reglementează procedura de blocare a paginilor web. Ce presupune documentul și de ce acesta NU prezintă riscuri de cenzură

Recent, Guvernul a publicat proiectul unei instrucțiuni care reglementează procedura de blocare a website-urilor care conțin informații utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor. Documentul a fost perceput în spațiul public drept o nouă inițiativă de reglementare abuzivă a spațiului online și a stârnit îngrijorări în legătură cu eventualele repercusiuni nefaste asupra libertății de exprimare.

Nu ar trebui să există însă motive de îngrijorare. Asta pentru că instrucțiunea nu vine să instituie reguli noi, ci să le detalieze pe cele cuprinse în conținutul Legii nr. 20/2009 privind prevenirea și combaterea criminalității informatice. La rândul său, mecanismele din Legea nr. 20/2009 sunt clare, adecvate și compatibile cu standardele comunitare.

Natura juridică a instrucțiunii

În virtutea regulilor de „construire” a legislației dictate de Legea Nr. 100/2017 cu privire la actele normative, o instrucțiune, fie ea aprobată chiar și printr-o hotărâre de Guvern cu caracter normativ, nu poate să instituie reglementări noi care să deroge de la legi. Instrucțiunea conține norme detaliate de aplicare, de regulă, a unor prevederi legale și este aprobată în temeiul și pentru executarea acestor prevederi. Așadar, instrucțiunea nu poate fi catalogată drept „inițiativă legislativă” sau drept document „ce va permite blocarea site-urilor”.

Premisele apariției instrucțiunii

La 15 iulie 2024, Parlamentul a aprobat o serie de modificări la legislația privind combaterea criminalității informatice. Amendamentele adoptate prin Legea nr. 200/2024 presupun:

• Împuternicirea MAI și Serviciului de Informații si Securitate (SIS) cu dreptul de a sista accesul utilizatorilor la anumite pagini web;
• Reglementarea principiilor generale care urmează să fie respectate în procesul de reglementare a procedurii de sistare a accesului la pagini web.

Modificările au intrat în vigoare la 15 noiembrie 2024 și, potrivit dispozițiilor finale și tranzitorii, în termen de trei luni de la data publicării, adică până la 15 februarie 2025, Guvernului era obligat să aprobe instrucțiuni privind modul de emitere și executare a ordinelor privind sistarea accesului la anumite website-uri (vezi art. II al Legii nr. 200/2024).

Cu alte cuvinte, legea deja permite ca MAI și SIS să blocheze accesul utilizatorilor la website-urile utilizate pentru comiterea anumitor infracțiuni, iar prin dispozițiile instrucțiunii, Executivul și-a propus doar să specifice cât mai clar și amănunțit ce trebuie să conțină un ordin de restricționare a website-ului, cum trebuie examinate paginile web etc.

Mecanismele din legislația privind combaterea criminalității informatice

Înainte de a examina proiectul instrucțiunii cu pricina, să trecem în revistă prevederile Legii nr. 20/2009 privind prevenirea și combaterea criminalității informatice, care permit blocarea site-urilor ce cuprind informații destinate și utilizate pentru pregătirea sau comiterea infracțiunilor.

Autoritățile mandatate să intervină. Legea împuternicește MAI și SIS să blocheze accesul utilizatorilor la anumite website-uri, precum și să sisteze transmiterea sau stocarea conținutului online într-o rețea de comunicații electronice prin eliminarea acestuia la sursă (Art. 4 al Legii nr. 20/2009). Toate aceste restricții pot fi impuse doar cu respectarea unor condiții și criterii clare, certe și exacte specificate în lege.

Website-urile care pot intra în vizorul SIS și MAI. O pagină web poate fi supusă restricțiilor din partea autorităților doar dacă aceasta conține informații folosite pentru săvârșirea unor infracțiuni (Art. 4/2 al Legii nr. 20/2009). Pentru a fi catalogată ca atare, informația furnizată în orice mod pe website, inclusiv sub formă de linkuri, trebuie să corespundă minim uneia dintre situațiile enumerate mai jos.

S1. Pe website sunt publicate informații, a căror răspândire echivalează cu anumite fapte incriminate de Codul penal. Mai exact, trebuie să fie vorba despre hărțuirea sexuală (art. 173), ademenirea minorului în scopuri sexuale (175/1), încălcarea inviolabilității vieții personale (art. 177), violarea dreptului la secretul corespondenței (art. 178), furtul (art. 186), șantajul (art. 189), escrocheria (art. 190), atragerea minorilor la activitate criminală sau determinarea lor la săvârșirea unor fapte imorale (art. 208/1), fabricarea sau punerea în circulație a cardurilor sau a altor instrumente de plată false (art. 237), obținerea ilegală și/sau divulgarea informațiilor ce constituie secret comercial, bancar sau fiscal (art. 245/10) sau despre cele douăsprezece infracțiuni în domeniul informatic, prevăzute la Capitolul XI al Codului penal.

S2. Informația de pe website este utilizată pentru determinarea potențialei victime să furnizeze date sau să întreprindă alte acțiuni cu scopul de a obține un beneficiu material pentru infractor (ex: furnizarea datelor bancare) ori pentru recrutarea sau determinarea unei persoane ca să favorizeze sau să comită una dintre infracțiunile enumerate mai sus.

S3. Informația este utilizată pentru răspândirea programelor malițioase utilizate la comiterea infracțiunilor sau promovarea în orice mod a obiectelor sau substanțelor interzise prin lege sau a căror circulație este limitată prin legea penală (ex: substanțe narcotice).

S4. Informația este utilizată pentru distribuirea, folosirea sau păstrarea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai multor copii implicați în activități sexuale explicite ori pentru conversații online îndreptate spre propagarea pedofiliei.

ATENȚIE! Cazurile în care SIS sau MAI pot interveni pentru a bloca website-uri sunt expres, clar și limitativ definite în lege și țin de comiterea unor fapte infracționale foarte serioase.

 

Garanții suplimentare. Avându-se în vedere sensibilitatea restricțiilor, legiuitorul a prevăzut garanții adecvate pentru a preveni eventuale abuzuri. În primul rând, sistarea accesului la website poate fi dispusă pentru un termen de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia, dar nu mai mult de 90 de zile. Ordinul MAI sau SIS de blocare a unui site se publică în mod obligatoriu și poate fi contestat direct în instanța de judecată. Contestația se examinează în maxim 15 zile, cu sau fără prezența părților, cărora li se comunică data și ora examinării cauzei. MAI sau SIS este obligat să prezinte în instanță, în termen de 3 zile de la primirea înștiințării, materialele care au servit la emiterea ordinului.

Alte precizări relevante

MAI și SIS au dobândit competența de a bloca website-uri prin efectul unor amendamente aprobate în iulie 2024. Acestea au fost elaborate pentru implementarea Convenției privind criminalitatea informatică, pe care Republica Moldova a ratificat-o în anul 2009. La elaborarea amendamentelor, legiuitorul s-a raportat și la Declarația Comitetului de Miniștri (CM) al Consiliului Europei cu privire la libertatea de comunicare pe internet, Recomandarea CM cu privire la măsurile de promovare a respectării libertății de exprimare și de informare în raport cu filtrele pe internet, Recomandarea CM cu privire la libertatea internetului.

Urmare a analizei Tabelului de sinteză a obiecțiilor si propunerilor pe marginea amendamentelor aprobate în iulie 2024, observăm că puținele îngrijorări exprimate în raport cu potențiale ingerințe nejustificate în libertatea de exprimarea au fost remediate de legiuitor. Majoritatea participanților la avizarea proiectilului nu au identificat deficiențe capabile să ducă la restricții abuzive și nejustificate în mediul online.

ÎN CONCLUZIE, proiectul instrucțiunii nu vine decât să reitereze conținutul prevederilor legale existente și să stabilească, în limitele criteriilor și condițiilor dictate de Legea privind prevenirea și combaterea criminalității informatice, detalii legate de conținutul ordinelor de blocare a website-urilor utilizate pentru comiterea unor infracțiuni.