Jurnalism pe timp de război: circa 30 de jurnaliști au aflat cum să se pregătească pentru a relata despre criza de securitate din regiune

Situația din Ucraina a pus jurnaliștii în fața unor noi provocări – cum și de unde să se informeze pentru a reflecta corect evenimentele, cum să verifice informațiile apărute în spațiul virtual, care site-uri sunt credibile etc. Alte probleme țin de măsurile de securitate a jurnaliștilor și de presiunea psihologică și emoțională la care sunt expuși pe timp de criză, în special cazul în care decid să meargă la război pentru a oferi informații din primă sursă.

Toate aceste subiecte au fost discutate în cadrul unei instruiri online organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent în perioada 4-5 martie. La eveniment au participat circa 30 de jurnaliști din presa din Republica Moldova.

În prima zi a instruirii, jurnalistul Cătălin Gomboș, redactor-șef al portalului Veridica.ro din România, și-a împărtășit experiența de relatare a evenimentelor pe timp de criză, inclusiv din teatrul operațiunilor de militare, fiind anterior corespondent de război în Iraq și Afganistan.

„În perioadele de război există un flux foarte mare de informații și este foarte dificil să-l verifici pe tot. Dar chiar și în aceste condiții trebuie să fim la maxim prudenți și să facem cel puțin verificări minime pentru a ne asigura că informațiile sunt veridice. Cel mai simplu instrument în aceste condiții este Google search, care în câteva secunde ne permite să aflăm dacă o fotografie a fost făcută acum de la locul teatrului de război sau într-o altă perioadă și într-un alt loc. Aceste verificări elementare ne permit să evităm niște gafe impardonabile, care deja s-au întâmplat în contextul războiului din Ucraina”, a spus jurnalistul.

El a menționat că este foarte important să cităm corect sursele, iar informarea să fie făcută încrucișat. „O criză nu anulează deontologia, etica, necesitatea de a ne menține imparțialitatea și modul de abordare a subiectelor”, a spus Cătălin Gomboș.

Între altele, el a recomandat jurnaliștilor care relatează din redacții să se informeze din surse de presă internaționale veridice cum ar fi CNN, BBC, Reuters, AFP, Financial Times, New York Times, Washington Post, Guardian sau France 24, multe dintre acestea având corespondenți de război la fața locului și birouri speciale de verificare a informațiilor.

În cea de-a doua zi a instruirii, locotenent-colonelul Ianac Deli, comandant locțiitor al Brigăzii Nr. 2, fost comandant al Batalionului 22 de menținere a păcii din cadrul Armatei Naționale a Republicii Moldova, a menționat că înainte de a pleca în zonele de conflict, jurnaliștii trebuie să se asigure că știu ce se întâmplă acolo și să conștientizeze pe deplin că misiunea de informare de la fața locului pe care și-o asumă își merită riscul.

„Fiind la fața locului ar putea să vedeți situații care să vă marcheze pentru toată viața. Trebuie să fiți pregătiți pentru asta, atât psihologic, cât și fizic”, a spus locotenent-colonelul.

Jurnaliștii au fost informați despre lucrurile de primă necesitate care ar trebui să le aibă la îndemână când pleacă într-o astfel de misiune, cum să se îmbrace, la cine să apeleze în situații de urgență, cum să-și acorde ajutor medical de primă necesitate.

Lilia Munteanu, locotenent-colonel, specialistă principală în cadrul Serviciului Asistență Psihologică din cadrul Armatei Naționale a Republicii Moldova, a menționat că pe timp de război „profesia de jurnalist este o profesie cu risc sporit”.

„Pregătirea psihologică este una extrem de importantă în astfel de situații. Trebuie să fiți mereu cu gândul că trebuie să vă întoarceți vii din misiune. Niciun reportaj nu costă viața dumneavoastră”, a spus Lilia Munteanu.

Ea a relatat despre tehnici de depășire a unor situații de panică, stres sau atacuri de panică.

Jurnaliștii prezenți la instruire au recunoscut că nu au experiența reflectării unei astfel de crize ce ține de securitatea în regiune, iar informațiile și sfaturile obținute le sunt de un real folos.

„Eu fac parte din generația care a știut de război din manuale și știri externe. E de la sine înțeles că nu suntem pregătiți în niciun fel nici să fim cetățeni pe vreme de război, cu atât mai mult să fim jurnaliști. Trebuie să recunosc, am stat cu un nod în gât pe tot parcursul instruirii, dar nu ne putem ascunde de realitate, am făcut o listă cu toate recomandările și încerc să accept gândul că ce mi-am notat, s-ar putea să ajungă în curând în rucsacul meu”, a spus Ana Gherciu, de la Moldova.org.

„Această instruire face parte din acel plan de securitate pe care fiecare redacție ar trebui să-l dezvolte continuu. Astfel, înainte de a trimite un reporter pe teren, mai ales într-o zonă de conflict, jurnalistul trebuie să fie bine echipat cu echipamente de protecție și instruit cum să acționeze atunci când apar tot felul de provocări pe teren”, susține jurnalistul Iurie Sanduța de la RISE Moldova.

Programul de instruire a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, UK și implementat de Internews în Moldova.

Share This

Copy Link to Clipboard

Copy